ROMANIAN POETRY

Lidia Lazu Poezii Californiene

Creation Category: 

Poezii californiene ale Lidiei Lazu în volumul "In Voia Luminii"

Lidia este poetă și actriță și s-a specializat in recitaluri de poezie din Blaga, Bacovia, Eminescu, Iulia Hasdeu, precum și din poezia proprie. Ultimul volum de poezie al Lidiei se numește “În voia luminii” și conține câteva poezii scrise de Lidia in timpul șederii ei in California cu ocazia invitației Ilenei Costea la Los Angeles. Cu acel prilej, Lidia a dat patru recitaluri în California de Sud și de Nord, la comunități românesti și unui group de americani.

Articolul prezintă câteva din poeziile californiene ale Lidiei, alăturând notele explicative ale autoarei scrise de mână pe volumul trimis Ilenei Costea.

“Poemele ei se aseamănă cu lucrările acelor artiști care pictează după natură, dar nu copiind-o, ci recreind-o, reinventând-o. Adesea în aceste picturi, alături de compoziția în sine, pot fi trecute un vers, sau chiar o strofă, spre a sugera starea de spirit, gândul, emoția, sentimentele ce au născut lucrarea.”

                          Lactanția Iordan-Constantinescu

Un altfel de-a curge spre imensitate

Creation Category: 

Am luat calea dealurilor
într-o subtilă improvizație în fa minor,
așa e just, e zen
o pasăre căreia i-am uitat numele -
iată, așadar timpul desfrunzirii
în ciuda tuturor aparențelor cu care ezit să vorbesc despre orgoliu,
niciodată nimic mai emoționant si mai tainic
decît această durere senină
ce-ntîrzie mereu cu același sentiment grandios și absurd,
exact ca atunci cînd îmi spuneai că sacrificiul
e
un soi de crispare,
o defensă în imensitatea cerului albastru și liber,
făra îndoială
aș sublinia doar că începe cu frica și continuă
cu dragostea unei mirese ce-și păstrează inima
la distanță de sezonul trandafirilor,
pe nisipul alb și neted
mă apropii cu tălpile goale, rasucite in soare
de miezul fără vîrstă al ființei tale
întocmai ca vrăjitorul pe care-l despoi de mantia sa
fermecată, strîngînd în priviri șinele de cale ferată
frumos colorate în roșu
si poate fără sens, aș vrea să se oprească în loc
ceea ce nu se poate opri niciodată,
starea fericirii,
dînd secundei frunzele salcîmului sălbatic
și nopțile-n care-mi amintesc de noi
ca și cum cineva ar putea citi
un eclair d'éternité
în cele mai umile lucruri,

cu care s-ar putea umple golul în care trăim.

 
 
  

 

O fereastră spre cer

Creation Category: 

Îmi îndes înfrîngerile
una cîte una, în buzunarul cu clapă tighelită
și-mi spun că nu e drept
să fie
atîtea,
negîndind și faptul că viața nu se sfîrșește aici
eliptic punctată doar de semne chinezești

între zero și infinit,
nici un gînd față de sine sau de altul
față de adversar sau spada sa
oricum un zeu își datorează puterea
împrejurării
cum, mie însămi, îmi zboară prin suflet
"din ghem" în "elipsă", razant cu pămîntul
cocori cu gîtul roșu amarant
cuvinte, desigur, uneori de neințeles
îndărătnice chiar
într-o natură frustă, altminteri
pînă și copacii privesc, asemeni unor sfinți,
"Răsăritul Cel de Sus".

"Da, vine ceasul și acum este." (Ioan 4,23)

 
 
  


Improvizație cu uși deschise

Creation Category: 

Ai vrea să-ndrepți ceva cînd e prea tîrziu
și cu toate acestea, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat
sînt dimineți care înfloresc
andante pe urmele frumuseții
cu plete lungi răsfirate pînă la cele mai mici detalii
mai ales gîtul lebedei lui Lohengrin
în surîsul fragil al
unei plante
smulse din pămînt
toamna, stelele, vara și ploaia
rînduri-rînduri, lumea și lucrurile
umbre din propria voce risipită
fără margini, a Satori de un albastru arogant
printre părăluțele cu guler Claudine
întru desăvîrșirea unui strop din viața veșnică
la apropierea morții

o chemare, un strigăt desenînd pe geamuri
foșnetul singurătătii noastre...
  
 

 

 

In sacrum facere

Creation Category: 

Sub ramuri de tei înfloriți
sînt nopți albe
care te însoțesc pretutindeni
fără măsură,
slăvind aproape elegiac
strigătul acesta în schimbul iubirii,
certitudine dulce, crudă
și uneori amară
după o lungă ședere într-un ochi
albastru...

 

 
  

 

cusătoreasa de pietre, de Angela Nache Mamier

Creation Category: 

 



la mediterana

 

 

miranda culege cioburi scoici

 

comori ascunse-n nisip

 

azi a găsit resturi, farfurii din 1900

 

degetele tremură

 

viața burgului se întinde la picioarele sale

 

gunoaiele se aruncau pe nisip

 

miranda și canișul mimoza scrutează orizontul

 

plaja spălată de furtună

 

cusătoreasa de pietre are în buzunare

 

cioburi sârme culori bibelouri

 

portrete caleidoscopice

 

marea spală tălpile goale și reci

 

între aer apă cer și pământ

 

miranda lipește pietricele figurine multicolore

 

cu un clei vârtos și ieftin

 

de la pescari

 

buzunarele sale buzunarele mării

 

poartă păpușile mici amazoane sirene

 

legănate de maree

 

în registru minor.


Această idee de mine însămi

Creation Category: 

Cu încordarea gîndului smuls
din ochiul inimii, aș vrea s-aud
strigătul Spaniei din albumele de capricii
egal cu timpanul de la Moissac sau cu acela de la Autun
și să pot intra brusc în umbra din pînzele lui Chagall
niciodată gratuit,
ci din străfundul fricii, la fel ca Young
deși în felul său atingerea extremei e doar o chestiune de fond

fără îndoială în Octombrie îmi vine
să întorc spatele somnului pînă la nuanțele de gri nomad,
o ceață palidă ca o pelerină ce se ridică
ușoară, în vînt de augurium
celui chemat să le pătrundă tainele
și unde eu devine altul prin indiferența față de iluzie,
totul desfășurîndu-se ca un ceremonial
în tăcere și cu foarte mult soare curgînd
pe pietre, singurele martore ale dragostei mele
și așa pironită ca liliecii pe uși de oțel

limba n-are de gînd să mă înțeleagă,
nu e mulțumită de mine
și totuși cînt cu această a treia voce, dincolo de orice
forme trecătoare, care apar și mor în vid
neîncetat....
 

 
  



Imaginare tablouri vivante, mai puțin ceea ce reprezintă

Creation Category: 

Am mîngîiat frunze netede, palmate,
altele zimțate și tot felul de scoarțe aspre
compensată de așa-zisele fericiri mărunte
de zi cu zi,
de aceea poate și nevoia de-a transcede
neîncetat lumea și viața
culorile cerului
și ale pădurilor de pe gresiile de Kliwa,
eu care credeam că viața omului
nu se măsoară prin numărul de respirații acumulate
ci prin acel Ceva, Unic și Complex
care-ți taie respirația o singură dată
în fiecare dintre viețile prin care trecem
și ai vrea doar să te cuprindă și pe tine
în îmbrățișarea lor, minute lungi...

Mi-era dor să mă întîlnesc cu Mine,
de la sinele interior către absolut
probînd principiul că Natura nu renunță
la nici o achiziție a sa și
predispune mintea la frînturi de conversație
amintiri și digresiuni,
exceptînd, poate, momentul unei dureri
chiar înainte să revină, toamna
în cautarea unui "om"
transcris de auguri în Libri Tagetici,
cel puțin tot atît cît Parthenonul neatins de vreme
țîșnește dintr-o rană,
o adiere de vînt, o undă pe apă.

Numai gîndurile mele nu te-au ajuns!

Cei care se găsesc, se descoperă pe ei înșiși,
se întîlnesc odată și odată cu ei descoperă Totul!

 

 
  

 

 

Destrămarea lucrurilor înainte de Giotto

Creation Category: 

Întotdeauna m-a fascinat Goya,
pentru teribila sa incursiune în
străfundurile zbuciumate
ale sufletului omenesc
atent la clipa trecătoare, la mugurii ce se deschid
de la verde închis la tonurile în degradé
fără îndoială, să alegi cînd apune soarele
este fapta unui original sau a unui nebun
perseverent al absolutului în al treilea pătrar
uitîndu-și trupul și spiritul golit de gînduri
într-o singură zi
după criteriile noastre obișnuite,
cînd totul pare să capete forma unui zid
sau mai bine, pauza unei tăceri
și de ce nu, a unei morți anunțate

Iată timpul desfrunzirii, cînd trebuie
să trăiești infinitul din clipă...

 
 
  

 

 

Pages

Subscribe to RSS - ROMANIAN POETRY