despre cum dăm nume..


oroare
în palme țin
numele tău
despicat de pofte
sau poate de ce mai găsim
din noi
panglica mătăsoasă
a explicațiilor
apologetice suspine
logic înlănțuite
între ideal și trezia
din călătorii deandărătelea
e inuntil să îmi spui cuvinte de dragoste
nu le mai aud
îmi tai urechile
ca să te simt mai adânc

e ca și cum am vorbi
învinovați
nerușinați
ca de o carne
ce ar fi trebuit să urle pe masa măcelarului de copii

înainte de Vicenza
nu eram eu..

Adrian G