Monthly archive

Insomnii

Creation Category: 

Atît de străine toate de mine
atît de singură în mine însămi
căutînd îndelung peste zei
cum împart potrivnică în miezul pămîntului
o viață privită prin ziarul deschis al aproapelui
un clinchet subțire inconfundabil din care lipsești
niște sfincși în exil prin urmare
nuduri de Rubens pe coperți de jurnale absurde
undeva se vede cîmpia mirosind a grîu copt
ce rost are uitarea nisipul veacul în care trăiesc
dacă
mi-e
frig pe diguri de tine
monotone anotimpuri pedalînd spre uitare
numai viața mea atît de altceva
un fel de iluzie pînă la capăt
în tremurul stins al unui oraș în noapte
un loc de care ne vom aduce aminte mai rar
solitari
și plini de insomnii...

Esquisse à  deux dans la chambre verte III

Creation Category: 

il ne vend jamais
de caresses écartées
par l'absence d'espoir
d'une délivrance au-delà de soi-même
 loin de l'enfer des mots
 
le monde d'autrefois
ouvrit le  champ du possible
comme ce rhizome irréel du bonheur
 
grain du printemps
sur ta bouche
entre nous reste
l'amour impromptu
comme les gouttes de pluie en février
 
même l'orage le plus bénin a ses foudres
 


 
 

Trei simboluri ale anticipației clasice Robur, "Albatrosul", "Groaza"

Creation Category: 

un articol de Ion Hobana

La 25 august 1886, două zile după apariția ediției in-18 a romanului, Jules Verne îi scria lui Nadar:


„Dragă prietene,

Îți trimit prin Hetzel un Robur Cuceritorul. Vei regăsi în el toate ideile tale despre aparatul Mai greu ca aerul ! Sub forma unei pure fantezii, am vrut să reiau problema care ne "preocupa, îmi vei spune dacă ești de acord și dacă-ți place. Aveam cu douăzeci și cinci de ani mai puțin când vorbeam despre toate astea."



Douăzeci și cinci de ani mai puțin... În 1861, frecventând Cercul presei științifice, agentul de bursă și autorul unor piese, librete, povestiri care-i aduseseră doar un modest succes de stimă, îl cunoscuse pe Gaspard-Felix Tournachon, devenit Tournadar cu alte două decenii în urmă când era la modă să se adauge fiecărui cuvânt terminația „dar”, în 1842, acest ziarist, romancier, caricaturist și mai cu seamă fotograf al literaților, artiștilor și savanților adoptase ca pseudonim mai concisul Nadar. Din 1858, el se specializase în fotografierea aeriană, operând din nacela unui balon. Or, Jules Verne publicase în 1851, în „Musée des familles”, povestirea O călătorie cu balonul, mai curând o incursiune romanțată în istoria aerostaticii. Mi se pare firesc ca, întâlnindu-se, cei doi să fi discutat despre preocuparea comună, stimulată și de interesul general față de controversata chestiune a dirijării aerostatelor : între 1850 și 1862, la Academia de Științe din Paris au fost prezentate peste o sută de comunicări consacrate subiectului. Literații împărtășeau această preocupare. Théophile Gautier era convins, în 1850, că mijlocul de a dirija baloanele va fi găsit curând, „calea văzduhului fiind perfect practicabilă”.

Foundation: The International Review of Science Fiction

Foundation: the International Review of Science Fiction
Foundation is the essential critical review of science fiction, and is published three times a year by the Science Fiction Foundation. ISSN: 0306-4964258. It is peer-reviewed.
Editor: Graham Sleight
Production Editor: Zara Baxter
Reviews Editor: Andy Sawyer

Category: 

clepsidra

Creation Category: 

  

în val,

 

speranțe ard

 

Aripi de albatros,

 

pană în zbor,

 

versuri albe...încă albe

 

Libertate...cuvînt,

 

amăgirea nisipului,

 

clepsidră lacustră,

 

sirene amorfe,

 

năluci cîntă marea

 

durere...

 

miros de alge,

 

gust sărat de apă,

 

rană albastră pe retină,

 

sirenă în depărtare,

 apoi ancora. 

Clepsidra este din nou plină...   

Miriam Gamburd - Instinctul rău .. e foarte bun

Creation Category: 

The Pulse of the Evil Impulse

de grauenfels adrian (nepotul lui rameau)

יֵצֶר הָרַע טוֹב מְאֹד

Text original si desene: © Miriam Gamburd
tradus si publicat cu acordul artistei



Despre autor:

Miriam Gamburd

Artistă, filozof, sculptor, s-a născut în Moldova (Chișinău) fata maestrului moldovean, pictorul Moisei Gamburd. Graduata Academiei de Arte Monumentale din Sant Peterburg in 1970. Din 1977 trăiește în
Israel luând parte la numeroase expoziții în Israel și Europa.
Miriam este lector la Academia de Artă Bețalel-Ierusalim și colegiul Beit Berl. Miriam se simte atrasă de Biblie si Talmud care au alimentat magnifice opere de artă ale Creștinismului cu o abundență narativă deosebită. Textele Midrașului și Talmudului nu au fost nicicând ilustrate. Este pentru prima oară că avem ocazia unei serioase cercetari a textelor erotice din Talmud și Midraș. Artista studiază textele vechi și descoperă anecdote, povești erotice, ce inspiră desenele și textele acestui îndrăzneț proiect.
Cartea "Instinctul rău.. e foarte bun" (The Pulse of the Evil Impulse) conține 5 eseuri, 100 desene și 70 citate din Cărțile Evreeiești Sfinte.Conceptul artistic al cărții este realizat îmbinând desene originale în stiluri diverse (amintind pe marii maeștrii ai istoriei: Leonardo, Rembrandt, Daumier dar și caricatura modernă) cu citate relevante din textele ebraice pomenite.

Locus Awards 2007

The Locus Awards are presented to winners of Locus Magazine's annual readers' poll, which was established in the early '70s specifically to provide recommendations and suggestions to Hugo Awards voters. Over the decades the Locus Awards have often drawn more voters than the Hugos and Nebulas combined. In recent years Locus Awards have been presented at an annual banquet, and unlike any other award, explicitly honor publishers of winning works with certificates.

The first Locus Award was given in 1971 for works published in 1970.

Category: 

La nuit de l'hippogriffe VII

Creation Category: 

 

("Il mio cuore batte più forte quando intravedo l'arcobaleno")

 

 

 

 

 

 

 

 

 

tes ailes perdent enfin l'éclat purpurin

des mâles pensées

mais j'ai oublié les lueurs de l'aube

gémit la licorne d'or

et le sable se détachait de l'horizon

en prenant son âme en une seule fois

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

un jour nous regarderons  ensemble

la mer derrière toutes les dunes

entendit l'hippogriffe

les mots sont comme le vent dans le sable

la présence invisible lui fera du bien

parmi l'odeur de jardin empoisonné

 

 

 

 

ceci n'est pas une pomme

ni le sommeil

c'est la difficulté d'être dedans et dehors en même temps

 

 

 

 

 

 

 

ils se vêtirent de la peau d'arc-en ciel

et trouvèrent à mi-chemin

l'espérance

ADEVĂRUL DESPRE DRĂCULEA - Șapte eseuri despre strigoi

Creation Category: 

 

un articol de GYÖRFI-DEÁK György

Am avut ocazia anul trecut, chiar în ajun de Sfântul Andrei, să ascult la Casa de Cultură Studențească din Timișoara conferința unei tinere cercetătoare, axată în special pe povestirile populare care se referă la strigoi, făpturi fantastice, spirite malefice ce nu-și găsesc odihna pe tărâmul celor drepți și se întorc ca să-i necăjească pe cei vii. Doamna Otilia Hedeșan prezenta, totodată, o excelentă analiză a modului cum apar, se dezvoltă și trec în neuitare povestirile populare, o amănunțită frescă sociologică a mediului unde acestea iau naștere și circulă, o descriere a psihologiei și artei orale a naratorului de la sate. Impresionat de modul exhaustiv de abordare, am lăsat să-mi treacă pe lângă ureche faptul că aveam în fața mea „un expert în draculologie“, un savant specializat în domeniul duhurilor răuvoitoare.

RADU ALBALA - MEMORII, Gheorghe Pienescu

Creation Category: 

un articol de Gheorghe PIENESCU 

 

Editor  filolog, înscriindu-și numele alături de cel al altui emerit filolog, Iancu Fischer, pe o ediție din scrierile lui Anton Pann (1963) și, singur, nu însă fără anume afinități, pe o reeditare critică pe nedrept uitatelor Suvenire contimpurane de George Sion (1956 si 1973), autor al unei esențiale monografii despre Antim Ivireanu și vremea sa (1962), al primei și unicei antologii substanțiale reflectând imaginile Bucureștilor în literatură (1962), al primei tălmăciri critice a monografiei lui Dimitrie Cantemir, Vita Constantini Cantemiri (1960 si 1973) și a numeroaselor traduceri din literaturile latină (Proza istorică latină, 1962), franceză (Scaron, Romanțul istoric, 1967; Casanova, Memorii, 1970 ; Raymond Quènon, Amicul meu Pierrot, 1971) austriacă (Reiner Maria Rilke, Auguste Rodin, 1970) ș.a. , Radu Albala – căci despre el este vorba în această succintă fișă de dicționar - , al cărui chip îmi evoca portretul lui Mateiu Caragiale schițat de creionul lui Marcel Iancu și a cărui înfățișare, de o eleganță distantă, distonantă și ostentativ accentuată, în anii uniformatizării proletare, prin nelipsitu-i papion și nelipsita-i pălărie, sugera ochiului atent un cert sentiment de noblesse de cape al personajului. Acest real personaj, căruia i-am fost contemporan și, o vreme, coleg de redacție, s-a distins și ca personalitate a literaturii românești, prin povestirile adunate ultima oară în volumul Femeia de la miezul-nopții (1994), dupa ce fuseseră editate mai înainte, parțial, sub titlurile Desculțe și Făpturile Paradisului. Pre-textul lor a fost, pare-se, încercarea de a « termina », printr-o povestire proprie, intitulată In deal, pe Militari, narațiunea lui Mateiu Caragiale, Sub pecetea tainei, narațiune socotită de câțiva comentatori, pe nedrept cuvânt, ca « neterminată ». Oricum, prilejul de a o « termina » era, pentru un fervent admirator al Crailor de Curtea Veche, ca Radu Albala, un bun prilej de a-și încerca penița în stilul matein. Incercare temerară, pe care spre deosebire de « concurentul »  său, Eugen Bălan, aventurat și el în acest eseu, Radu Albala a reușit-o cu brio. Atuurile lui au fost, fără îndoială, o autentică, pătimașă și foarte bine documentată cetățenie bucureșteană, o sensibilitate și o inteligență superior rafinate printr-o excepțională cultură, un deosebit har de povestitor intelectual, stăpân al unui vocabular bogat și miezos și al unei scriituri de o desăvârșită acuratețe. Si, desigur, nu în ultimul rând, posesor al unei structuri artistice înrudite cu structura artistică a lui Mateiu Caragiale. Datorită tuturor acestor calități fundamentale, Radu Albala a intuit ca narațiunea « neterminată » a lui Mateiu Caragiale, fiind înscrisă « sub pecetea tainei », nu putea fi « terminată » altminteri decât printr-o continuare care doar ar sugera o probabilă « des-tăinuire », menținând-o, însă, în fond, neterminată, deci menținându-i taina nedestăinuită.

Pages