o lacrimă goală de gând

Creation Category: 

  
  


Mișcătoare cetăți pe căi cu ruine, dune cu urme de soare scorojite de tâmpla vântului... Cerne vipie cerul pe-un obraz biciuit de viață brăzdat de-atâta umblet printre resturi de drumuri. Alung din curgerea de nisip a clipelor amintirea galben-aurie a cetății de vise pierdute printre atâtea secole de răzvrătire. Tremurânde, în zare troițe înconjurate cu garduri de ghimpi și varul alb sub care cariile vremii ros-au viața de rod ascut ghimpele trandafirului ce-a ridicat din pământ seva de sânge din care plâng petalele iar coaja de nucă străpunge tălpile cu durerea uscată, amară, a umbletului veștejit pe-o cărare luminată de stele. De-ajuns că vremurile aspre și seci plouă pe-obraji reci ca de piatră. Înteleg graiul statuilor, greu ca o tăcere mai gravă decăt zborul păsărilor către sâmburele de cer din care răsare lumina... La fereastră mai apune o stea într-o flacără plină și caldă iar în palmă mai țin un fir de nisip și-o lacrimă...goală de gând, fragila și dalbă ca un vis cu aripi... doar cerul răsare-n privirea-mi și luna într-un loc de inimă ca un corn auriu din care îngerii își beau nectarul... foto: ruude peters