foto sursa internet
„Dispariția lui înseamnă moartea ultimei conștiințe a generației `60, care a pus laolaltă rafinamentul traducătorului, prosperitatea poetului și vocația ziditorului de instituții”, a declarat Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă din Timișoara. Cu doi ani în urmă, Petre Stoica înființa la Jimbolia, județul Timiș, primul muzeu românesc al presei. O instituție asemănătoare există în Europa doar în Germania și în Portugalia. (Lavinia Bălulescu)
n. 15 februarie 1931, Peciul Nou, jud. Timiș. Poet, traducător, publicist. Membru al PEN-Clubului. După decembrie 1989 este ales în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. Delegat la Congresul mondial PEN-Club. Scriitorul este membru fondator al Alianței Civice. Studii: Școala Primară Banloc, liceul la Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din București, Secția germană-română (1950-1954). Profesii și locuri de muncă: corector la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură Universală. După întemeierea revistei „Secolul 20" devine redactor al acesteia. În 1975 obține o bursă DAAD pentru Berlinul de Vest. De-a lungul anilor poetul participă la numeroase colocvii, congrese pe teme literare și la festivaluri internaționale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc. Colaborează la: „Steaua", „Gazeta literară", „Viața Românească", „România literară", „Contemporanul", „Tribuna", „Orizont", „Familia", „Vatra", „Ateneu", „Cronica", „Ramuri", „Luceafărul", „Secolul 20", „Manuscriptum", „Poesis", „Arhipelag", „Contrapunct", „Dreptatea" etc. După 1989 întemeiază, împreună cu Gheorghe Grigurcu și Barbu Cioculescu, „Dreptatea literară". Volume publicate: Poeme, București, ESPLA, 1957; Pietre kilometrice, București, Editura pentru Literatură, 1963; Miracole, București, Editura pentru Litera-tură,1966; Alte poeme, București, Editura pentru Literatură, 1968; Arheologie blândă, București, Editura pentru Literatură, 1968; Melancolii inocente; București, Editura pentru Literatură, 1969; Orologiul, volum selectiv, București, Editura Eminescu, 1970; O casetă cu șerpi, București, Cartea Românească, 1970; Bunica se așează în fotoliu, București, Editura Eminescu, 1971; Sufletul obiectelor, București, Editura Eminescu, 1972; Trecătorul de demult, București, Editura Eminescu, 1975; Iepuri și anotimpuri, București, Editura Eminescu, 1976; O nuntă de cenușă, București, Editura Eminescu, 1977; Un potop de simpatii, București, Cartea Românească, 1978; Copleșit de glorie, București, Cartea Românească, 1980; Prognoză meteorologică, București, Cartea Românească, 1981; Întrebare retorică, Cluj, Editura Dacia, 1983; Numai dulceața porumbelor, București, Cartea Românească, 1985; Suvenir, colecția Cele mai frumoase poezii, București, Editura Albatros, 1986; Tango și alte poeme, București, Editura Albatros, 1990; Piața Tien-An-Men II, București, Editura Albatros, 1991; Visul vine pe scara de serviciu, București, Cartea Românească, 1992; Manevrele de toamnă, București, Editura Eminescu, 1996; Marea pururi marea, București, Editura Vinea, 1996; Uitat printre lucruri uitate, București, Editura Minerva, 1997, colecția Biblioteca pentru toți, prefață, Cornel Ungureanu; La scufundarea vasului Titanic, București, Editura Eminescu, 1999; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara, Editura Helicon, 1999, ediție liliput cu portrete de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ciobanu, Florin Pucă; Insomniile bătrânului, București, Editura Cartea Românească, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, București, Editura Vinea, 2002; Veșnic absentă veșnic prezentă, Timișoara, Editura Marineasa, 2002; Carnavalul prenocturn, București, Editura Cartea Românească, 2004; Pipa lui Magritte, Timișoara, Editura Brumar, 2004. Volumele de memorialistică și publicistică: Amintirile unui fost corector, București, Cartea Româ-nească, 1982; Caligrafii și culori, București, Cartea Românească, 1984; Viața mea la țară, București, Editura Cartea Românească, 1988; Însem-nările cultivatorului de mărar, București, Editura Cartea Românească, 1998; Antologii realizate de P. S.: Efigiile naturii, Coautor Mircea Tomuș, București, Cartea Românească, 1971; Orașul furnicar, București, Cartea Românească, 1982; Fluturi, păsări, cai, București, Cartea Româ-nească, 1983. Traduceri ale volumelor lui P. S.: Kutja za zmijma/ O cutie cu șerpi, traducere de Adam PuslojiÄ (Krușevaț, Editura Bagdala, 1971), Und nirgends ein Schiff aus Attika, traducere Oskar Pastior, Berlinul de Vest, L.C.B. Edizion, 1977. Traduceri ale versurilor lui Petre Stoica au mai apărut în publicații periodice din: Franța, Austria, Spania, S.U.A., Canada, Grecia, Suedia, Peru, Argentina etc. Traducere din lirica universală: Georg Trakl. 59 poeme, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967; Poezia germană modernă, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967; Poezia nordică, București, Editura Albatros, 1968; Poezia austriacă modernă, coautor Maria Banuș, București, Editura pentru Literatură Universală, 1970; Poeți ai expresionismului, București, Editura Albatros, 1971; Ernst Toller, Yvan Goll, Noul Orfeu, București, Editura pentru Literatură Universală, 1972; Georg Trakl, Ruh und Schweigen, București, Editura Albatros, 1972; Johannes Bobrowski, Poeme, București, Editura Albatros, 1974; Ernst Stadler, Cuvântare solemnă, București, Editura Univers, 1975; Cântece africane, București, Editura Univers, 1975; Roza vânturilor, București, Editura Univers, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, București, Cartea Românească, 1981; Georg Trakl, Tânguirea mierlei, Timișoara, Editura Facla, 1981; Georg Trakl, Sebastian im Traum/ Sebastian în vis, București, Editura Vinea, 1998; Georg Trakl, Metamorfoza răului, București, Editura Univers, 2000. Prezent în antologiile: Poezia română contemporană, București, EPL, 1964; Din lirica mării, București, EPL, 1964; Cântecul iubirii, București, EPL, 1966; Épitö Amfion, Bukarest, Irodalmi könyv-kiadó, 1967; Cartea țării, București, Editura Minerva, 1972; O, mamă, dulce mamă..., Timișoara, Editura Facla, 1973; Romanian poets of our times, Bucharest, Univers Publishing House, 1974; Niciodată toamna nu fu mai frumoasă, Timișoara, Editura Facla, 1978; Földi üzenet, Bukarest, Kriterion Könyvkiadó, 1979; Zeitgenössische Dichter aus Rumänien, București, Editura Cartea Românească, 1981; Arta poetică, antologie de lirică românească, București, Editura Minerva, 1983; Poezia artelor frumoase, București, Editura Minerva, 1989; Rumänische Dichter, Bukarest, Verlag Romanian Press, 1998; Antologia poeziei românești culte. De la Dosoftei până în 1993, București, Editura Teora, 1998; P.S. este prezent și în numeroase antologii editate în străinătate. Premii literare: Premiul Festivalului George Bacovia, Bacău (1971); Premiul Asociației Scriitorilor din București (1971); Premiul Asociației Scriitorilor din București (1974); Premiul Uniunii Scriitorilor (1976); Premiul Uniunii Scriitorilor (1980); Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (1985); Premiul Uniunii Scriitorilor (1991); Premiul „Serile de poezie Vânători", Piatra Neamț (1992); Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu", Botoșani (1994); Marele Premiu „Ion Vinea" pentru poezie (1996); Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (1996); Premiul de excelență culturală acordat de Austian Airlines (1999); Premiul Festivalului de Poezie București (2000); Marele premiu al Traducătorilor acordat de APLER, București (2005); Cetățean de onoare al municipiului Botoșani; Cetățean de onoare al orașului Jimbolia; Ordinul național „Pentru Merit" în grad de cavaler; Medalia onorifică a orașului Jimbolia; Diploma specială a comunității foștilor germani din Banat.
Referințe critice
În volume: Victor Felea, Reflexii critice, București, Editura pentru Literatură, 1968; Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, București, Editura Albatros, 1971; Nicolae Ciobanu, Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972; Mihai Petroveanu, Traiectorii lirice, București, Cartea Românească, 1974; Mircea Tomuș, Istorie literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974; Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent. Poezia română contemporană, București, Editura Eminescu, 1975; Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976; Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, București, Editura Albatros, 1977; Victor Felea, Aspecte ale poeziei de azi, vol. I, II, III, Cluj, Editura Dacia, 1977, 1980, 1984; Eugen Dorcescu, Embleme ale realității, București, Editura Cartea Românească, 1978; Gheorghe Grigurcu, Poeți români de azi, București, Catrea Românească, 1979; Dicționar de literatură română contemporană, coordonator Dim. Păcurariu, București, Editura Univers, 1979; Literatura română contemporană, București, Editura Academiei, 1980; Dan Cristea, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980; Cornel Ungureanu, Imediata noastră apropiere, Timișoara, Editura Facla, 1980; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, București, Editura Cartea Românească, 1980; Lucian Raicu, Printre contemporani, București, Editura Cartea Românească, 1980; Mircea Tomuș, Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981; Al. Piru, Istoria literaturii române de la începuturi până azi, București, Editura Univers, 1981; Ernst Jünger, Siebzig verweht, Stuttgart, Editura Clett-Cotta, 1982; Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. III, București, Cartea Românească, 1984; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987; Cornel Regman, De la imperfect la puțin ca perfect, București, Editura Eminescu, 1987; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, Cartea Românească, 1988; Aurel Gurghianu, Anotimpurile cetății, Cluj, Editura Dacia, 1988; Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la începuturi până azi, București, Editura Univers, 1989; Marian Papahagi, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990; V. Fanache, Eseuri despre vârstele poeziei, București, Cartea Românească, 1990; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Pitești, Editura Calende, 1993; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996; Dumitru Radu Popescu, Complexul Ofeliei, București, Editura Viitorul românesc, 1998; Ana Selejan, Literatura în totalitarism (1957-1958), București, Editura Cartea Românească, 1999; Doru Timofte, Microeseuri pentru clavecin și orchestră, Timișoara, Editura Marineasa, 1999; Traian T. Coșovei, Hotel Urmuz, Deva, Editura Călăuza, 2000; Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonatori, Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, București, Editura Albatros, 2000; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, București, Editura Fundației Luceafărul, 2001; Dicționar analitic de opere literare românești, vol. III, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2001; Doru Timofte, Hermeneutica singularului, Timișoara, Editura Marineasa, 2002; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002; Dicționarul Scriitorilor Români, R-Z, coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, București, Editura Albatros, 2002; Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, Brașov, Editura Aula; Dicționar al scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006.
În periodice: Camil Baltazar, „Contemporanul", nr.17, 1957; Matei Călinescu, „Gazeta literară", nr. 17, 1963; Șerban Foarță, „Orizont", nr. 4, 1966; Edgar Papu, „Secolul 20", nr.12, 1968; Magdalena Popescu, „România literară", nr. 27, 1969; Gheorghe Grigurcu, „Familia", nr. 5, 1973; Lucian Raicu, „România literară", nr. 21, 1981; Nicolae Manolescu, „România literară", nr. 10, 1987; Nicolae Prelipceanu, „Luceafărul", 26 august 1992; Mircea Tomuș, „Transilvania", nr. 5, 2002 ș.a.
TIMIȘOARA LITERARĂ - Dicționar biobibliografic - Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Editura Marineasa, Timișoara, 2007
“Amintește-ți totdeauna leșia după-amiezilor cu recolte sărace
reține faptul că sunt un mort mai frumos decât mortul de ieri
transmite complimente celor ce luptă anonimi împotriva șobolanilor
pune o cunună de paie pe pieptul meu cândva străbătut de curenți marini
știi că am fost părintele calfelor care trăiau în încăperi igrasioase?
amintirea lasă-mi-o să doarmă ca o vioară scumpă în cutia ei plușată
e greu să știi unde vei ajunge gândindu-te mereu la miasmele timpului
află că eu nu am avut o mătușă care să mă declare arhitect genial
acoperă cu frunze penarul meu și îndepărtează-te foarte discret
în numele meu aprinde o lampă și luminează calea celor rătăciți în vis
dăruiește pahare de cristal degetelor mânjite de funingini grase
lasă pământenii să creadă că am plecat într-un zbor de agrement
când te desparți de tărâmul somnului meu luminos trage aer în piept
și declară șesurilor prin care liberă a trecut copilăria mea
că nu am înșelat niciodată speranța sturzului”
(Sfaturi pentru cel care dorește să participe la înmormântarea mea)
