Creation Category:
Introducere:
În pofida părerii generale, care spune că, a te ocupa de modă este o îndeletnicire superficială, nesemnificativă şi lipsită de criterii raţionale, interviul luat de Ileana Costea, profesor la Universitatea de Stat California, Northridge (CSUN) Smarandei Schächtele, arhitect , designer de modă şi ilustrator, ne arată că moda ascultă de aspectele socio-culturale din jurul nostru şi răspunde la stricte legi economice.
I.C. : Smaranda, ai studiat arhitectura la Bucureşti, şi în primii ani după emigrarea în Germania ai lucrat că arhitectă. Ce te-a determinat să treci la modă?
Sm.S.: Pasiunea pentru arhitectură mi-a fost „pusă în leagăn“ de către pärintii mei, amîndoi arhitecţi. Mama, Florica Vasilescu, a adus României medalii în arhitectura de tîrguri şi expoziţii internaţionale - Trienala din Milano - cît şi în domeniul arhitecturii civile. Viaţa a dus-o şi către artele plastice, în special către tapiserie. Tatăl meu, Nicolae Vasilescu, este autorul noului Far din Constanţa şi al multor edificii de arhitectură industrială, multe premiate de Uniunea Arhitecţilor. Iar studiul arhitecturii sensibilizează dragostea pentru frumos, educă simţul proporţiilor. Încă din facultate iubeam desenul la mînă liberă şi-l foloseam desenînd prime idei de proiect, dar şi .... rochii. Şi să nu uităm, că , studenţi încă fiind, ne croiam şi coseam singuri primii „blugi“ sau primele bluze şi fuste colorate din epoca „hippie“ ... În Bucureşti nu se găseau pe atunci haine pe gustul nostru ...
O dată venită în WEST–BERLIN, la începutul anilor 80, după 2 ani de lucru într-un birou de arhitectură, am cedat pasiunii pentru modă. Berlinul se afla într-o extraordinară efervescenţă, era o enclavă creatoare, o insulă în mijlocul DDR-ului, leagănul unui nou suflu de avantgardă. Marcat de expoziţia „Zeitgeist (1981)“, unde s-au consacrat pictorii Georg Baselitz, Markus Lüpertz, Elvira Bach, Jörg Immendorf, Berlinul fierbe de creativitate. Sub influenţa mişcării PUNK londoneze, se creează la Berlin în domeniul modei şi al fotografiei, KLUB AVANTGARDE BERLIN, pe scurt KAB. După un curs de desen pentru modă la Paris, am început să creez primele modele vestimentare - nu erau înrudite oare planurile de cofraj, la care lucrasem, cu tiparul unei haine? Primele colecţii , cu care am participat la expoziţii aläturi de membrii KAB, poartă amprenta spiritului neconvenţional, necomercial, inovativ, prin care se caracterizau creatorii din grupul KAB.
VARA 2014 Ne regăsim în overall (catsuit), de data această în ţesături suple pe bază de Tencel. O vară în alb imaculat. | VARA 2011 “Confort”. Un stil lejer, învăluitor cu pantaloni gen “sarouel” în jerseuri superfluide pentru confort şi relax total. |
VARA 2011 “African Queen”. Un stil de “guerilla“. Imprimeuri feminine în tonuri puternice de negru, maron şi crème, cordoane de piele în stil military pentru a supravieţui în “jungla” marilor oraşe. |
IARNA 2013-2014 INVAZIA CAROURILOR Pantalonii largi, cu talia înalta, combinaţi cu jackete scurte delicat construite. Dedesubt un pullover tricotat în … cum se putea altfel ... carouri. | IARNA 2013-2014 Checks are back! Carourile au lipsit multă vreme din modă, motiv pentru care acum vin în joc dublu sau triplu, în combinaţie de caro cu caro, plus al treilea caro, evident în armonie de culori. |
I.C.: Cum se rezolva o asemenea tema, ce este special în ceea ce faci? De unde te documentezi?
Sm.S.: Analiză profundă a tendinţelor în modă, mână în mână cu noutăţile aduse de marii designeri - acesta este momentul de pornire. Din multitudinea de tendinţe lansate, trebuie să filtrezi ceeea ce crezi şi simţi că ar putea „prinde“ peste un an. Nu orice culoare sau formă care defilează pe catwalk vor fi acceptate. Sînt necesare profunde cunoştinţe ale pieţei, care diferă dela ţară la ţară, şi care, mai departe, se împart în segmentele luxury, premium, şi medium market. Trebuie să simţi ce vor purta mamele, dar şi fetele lor, peste un an.
I.C.: Destul de multe aspecte de care trebuie ţinut cont ...
Sm.S.: Este o muncă de vizualizare a tendinţelor. Este o muncă de analiză şi sinteză, de nouă creaţie şi de prezentare. Schiţele, noile modele, trebuie să fie în primul rînd în spiritul tendinţelor, trebuie să fie clare şi uşor de înţeles pentru execuţia tiparelor - avem doar de a face cu un caiet de lucru, şi mai presus de toate, grafica trebuie să fie impecabilă. Silueta, avîntul ei, linia, expresivitatea, trebuie să seducă pe loc cumpărătorul. El trebuie să „simtă“ la prima vedere ce e nou şi important în modă. Atracţia unei schiţe depinde de alegerea elementelor stilistice care creează un LOOK: Silueta corpului, allura lui, accesoriile, frizura, sînt amănunte cu care poţi rămâne demodat sau, din contra, poţi exprima spiritul timpului.
Am ales o poziţie a corpului care să exprime cel mai bine silueta respectivă?
Se potrivesc mai bine ochelari de soare, sau nu?
Se potriveşte o frisură cu par scurt sau lung?
Ce poşetă se poartă la ansamblul propus?
O linie mai groasă, mai accentuată, sau una subţire, ca de păianjen?
Fiecare sezon este altfel, întotdeauna se schimbă cîte ceva. Cel mai greu este să captezi şi să transmiţi în desen aceste schimbări, uneori minimale. A face design de modă este ştiinţa proporţiilor şi a „ochiului pentru esenţial“. Şi iată aici tributul adus studiului de arhitectură.
Desen publicat în Martie 2013 în prospectul tîrgului de produse de piele din Offenbach (ILM OFFENBACH Winter 2013-2014) |
I.C.: Anul acesta FASHION TRENDS - actualmente MOLECULE - sărbătoreşte 30 de ani de succes. De-alungul anilor sau perindat multe stiluri în modă. Care este fenomenul cel mai semnificativ în moda de acum?
Sm.S.: Schimbările în modă sînt multiple şi extrem de sensibile. Există sezonuri cu schimbări surprinzătoare şi altele în care ai senzaţia de „deja vu“. Ceea ce este semnificativ, este să vorbim mai bine de „stiluri” decît de „mode“. Stilurile se creează prin diferite combinaţii a unor elemente aparent nepotrivite. Să luăm de exemplu aşa numitul business-look. În accepţiunea iniţială format dintr-un blazer şi o fustă sau pantalon, în ziua de azi el este conceput mult mai decontractat, în aşa fel încît, să funcţioneze şi after work. De multe ori doar unul din elemente este cel „relaxat“: la un blazer clasic se asociază o fustă sau un pantalon dintr-un alt material sau de altă culoare. Sau invers, pantalonul sau fusta sînt clasice, iar în loc de blazer se îmbracă o jachetă în forma unui bluson linear şi minimalist. Acesta este un nou STIL.
I.C.: Cum foloseşti impulsurile date de informaţie în munca ta de creaţie?
Sm.S.: Impulsurile sînt complexe. Le folosesc depinzînd dacă lucrez la un caiet pentru modern woman sau la un caiet pentru young fashion. În ultimii ani, moda trăieşte din combinaţii neaşteptate, are din ce în ce mai puţine reguli rigide. Libertatea de a combina paiete în miezul zilei cu jeans, şifon de mătase cu lînă cu aspect rustical, stofe de tweed multicolor cu dantelele cele mai fine. Rochii transparente la care se poartă biker boots. Sînt sezonuri unde pietrele aplicate sînt mari cît o monedă, fără că nimeni să se gîndească la kitsch. „Lipsa de respect“ şi provocarea sunt un aspect important în modă, care o împing înainte şi deschid drumul ideilor noi. Sînt „sarea şi piperul“. A crea un stil înseamnă a doza cît trebuie toate aceste ingrediente. Desigur că pentru young fashion libertatea combinaţiilor este mai mare.
I.C.: în ce măsură se reflectă stilul de viaţă în stilul de modă?
Sm.S.: Femeia din ziua de azi lucrează, cot la cot cu bărbatul, şi nu rar în funcţii importante cu răspundere. Noi o numim modern business woman; dispune de mobilitate, de flexibilitate. Lucrează la fel de bine într-un compartiment de tren la laptop, ca şi într-un birou. Îmbrăcămintea ei este confortabilă şi totuşi business: the new business look de care vorbeam înainte. Acest nou fel de îmbrăcăminte nu ar fi fost posibil fără revoluţia materialelor supraelastice (de ex: Lycra). Fibrele supraelastice au evoluat razant în anii 80-90, paralel cu cultul de a face sport, şi dorinţa de a exhiba un corp perfect. S-au creat colecţii întregi pentru jogging, aerobics, biking, golf, într-o proporţie inexistentă pînă atunci.
I.C: Cum evoluează ţesăturile şi cum influenţează ele tendinţa de modă?
Sm.S.: Influenţa este enormă. Trăim în era materialelor „high-tech". Fibrele supraelastice, care au invadat Europa la începutul anilor 90 (în America existau deja), a fost o revoluţie. O dată îmbrăcate, nimeni nu mai vroia stofe care să nu fie mäcar 3% elastice. Apariţia microfibrelor, altă revoluţie. Dintr-o dată, puteai să ai un mantou de ploaie catifelat că o piersică şi uşor că fulgul. Au urmat stofele cu membrane împotriva apelor de ploaie şi a vîntului. Apoi stofe din fibre obţinute în eprubetă, cu moliciunea şi aspectul plăcut al viscosei, al mătasei, jerseurile fluide ... Formele s-au adaptat acestor noi stofe. Datorită elasthan-ului, moda a devenit mai apropiată de corp, fără să strîngă nicăieri. Au fost posibile modeläri mai sensibile. Moda a devenit sexy. Femeile se simt libere, nimic nu le constrînge mişcările. S-a născut noţiunea de „welness“ în modă, în îngrijirea corpului, în cultura concediilor, în viaţa de toate zilele. Cu timpul, formele şi-au permis chiar mai multă stofă, deoarece stofele au devenit din ce în ce mai uşoare. Astäzi avem tricotaje care sînt voluminoase ca formă, das super-uşoare cînd le ei în mînă. Puloverul de caşmir poate fi un bun al tuturor. Nimeni nu mai acceptă un pulover de ski al părinţilor noştri din anii 50!
I.C.: Cum crezi că meseria ta a influenţat-o pe Tana, fiica ta? Crezi că i-ar place să lucreze în domeniul modei?
Sm.S.: Sigur că, încă din liceu, fiica mea a tras cu ochiul la mesele de lucru pline de fotografii şi desene. Tana a studiat economia la Paris şi a obţinut un master remarcabil. Pasionată şi de modă, a lucrat, printre altele , într-o redacţie a unui magazin de modă. Recent a publicat în Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung articolul cu amuzantul titlu „Decollete´? mais non!“, despre obiceiurile vestimentare ale francezilor. O scurtă şi ironică recenzie a vanităţii. Scrie pentru două blog-uri de modă şi life-style: The Random Noise şi LIGA STUDIOS. Uneori cu ilustraţiile ... mamei ei.
Desen publicat in Random Noise Styleguides: Red Days - articol de Tana Schächtele | Desen publicat in Random Noise Styleguides: Red nights - articol de Tana Schächtele |
I.C.: Ce le recomanzi doamnelor interesate de modă ? Cum să aplice tendinţele de modă asupra persoanei lor?
Sm.S.: E foarte simplu: nu urmaţi orbeşte o tendinţă, ci luaţi numai atît din ea, cît se potriveşte personalităţii Dvs. Gîndiţi-va la dozajul ingredientelor! E mai bine să vi se spună: „Ce bine arăţi astăzi!“ decît: „Ce rochie frumoasă ai !“
I.C.: Dragă Smaranda, mulţumesc pentru convorbire !
Autor: Prof. Ileana Costea
17 Septembrie 2013, Los Angeles, California
© Autoarea retine drepturile de copyright pentru acest material.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Referinte:
http://www.therandomnoise.com/thefashion/styleguide-1-red-days/
Styleguides: Red Days – Tana Schächtele
http://www.therandomnoise.com/tag/jil-sander/
Styleguide: Karo - Tana Schächtele
http://www.therandomnoise.com/thefashion/styleguide-2-red-nights/
The Random Noise - Styleguides: Red nights - Tana Schächtele
http://www.therandomnoise.com/thefashion/trend-weisswhiteblancblanco/
Styleguides: Diner en Blanc- Tana Schächtele
Tana-Maria Schächtele J’N’C Paris Guest blogger
http://www.unarte.org/universitatea-nationala-de-arte-bucuresti-departamente-prezentare.php?id=10
DEPARTAMENTUL TEXTILE /PREZENTARE
Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
(o menţionează pe Florica Vasilescu, mama desginerului Smaranda Schächtele "printre profesorii care s-au dedicat domeniului artei textile")
http://www.galeriilenoblesse.ro/aparitii_presa/Galeriile-Noblesse-in-revista-Domus-aprilie-2012_92
Cursurile de decoraţie interioară - Florica Vasilescu
Galeriile Noblesse in revista Domus - aprilie 2012
http://www.panoramio.com/photo/3201342
Poza Farul din Constanţa – Arhitect Nicolae Vasilescu
http://ctcro.wordpress.com/2010/08/22/farurile-din-constanta/
CTC Constanţa City - Farurile din Constanţa – şi cel construit in 1958-60? – architect Nicolae Vasilescu (deşi in articol numele arhitectului nu este mentionat)
http://infotravelguide.ro/2010/05/farul-nou-din-constanta-2/
Farul Nou din Constanţa
http://www.gallerya.ro/artisti.php?language=0&page=8&alfa=V&gen=&epoca=&stil=&firstname=&lastname=
Artişti români de pretutindeni | artişti străini în România
Florica Vasilescu trecută in lista artişti români de pretutindeni ca architect, grafician.
http://www.crisana.ro/stiri/condoleante-28/in-memoriam-86689.html
Cotidianul Independent Crişana - Clendarul Zilei - Azi, 17 noiembrie
1922 - S-a născut Florica Vasilescu, artist decorator, arhitect,
grafician. (m. 9 dec. 2002)
http://en.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Joop
Wolfgang Joop (born November 18, 1944 in Potsdam) is a German fashion designer.
http://fashion.infomat.com/wolfgang-joop-designer.html
Wolfgang Joop, Fashion Designer
http://www.art-directory.info/fine-art/elvira-bach-1951/
Elvira Bach
http://www.youtube.com/watch?v=wB3hcf3CO6E
Elvira Bach - Youtube (vorbit in nemteşte)
http://www.art.com/gallery/id--a205900/elvira-bach-posters.htm
Elvira Bach on ART.COM
http://en.wikipedia.org/wiki/Georg_Baselitz
http://www.gagosian.com/artists/georg-baselitz/
http://en.wikipedia.org/wiki/J%C3%B6rg_Immendorff
Jörg Immendorff
http://www.saatchigallery.com/artists/jorg_immendorf.htm
Jörg Immendorff at the Saatchi Gallery
http://en.wikipedia.org/wiki/Markus_L%C3%BCpertz
Markus Lüpertz
http://www.artchive.com/artchive/L/luepertz.html
Mark Lüpertz