Monumente istorice luate in lama buldozerelor: Moara lui Assan, demolata ilegal, de Romulus Cristea

Creation Category: 

Construita in 1853, Moara lui Assan, prima moara cu abur din Romania, se afla in prezent intr-o stare de degradare evidenta. Recentele demolari executate cu mare graba si fara autorizatiile necesare la unele corpuri de cladiri ale ansamblului, dar si distrugerile deliberate provocate unor stalpi si pereti chiar ai morii propriu-zise au transformat intr-o ruina acest monument istoric. Moara lui Assan este clasificata in lista monumentelor istorice la grupa A, adica grupa celor de valoare nationala si universala.

Cu toate ca autoritatile locale, dar si alte institutii ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moara lui Assan, distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode "consacrate", dar greu de dovedit ca infractiuni. In acest scop, o mare parte din gardul perimetral a fost distrus, cete de recuperatori de materiale de constructii facandu-si de lucru mai ales pe durata noptilor, paznicii prefacandu-se ca nu observa nimic.


Bucuresti - Moara lui Assan, demolata ilegal

"Moara de foc" de la Obor

Avand adresa cadastrala strada Halmeu nr. 25 (fosta Silozului), Moara lui Assan, o cladire impozanta, construita din caramida rosie, se afla inscrisa pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii si Cultelor. Cladirea este vizibila din zona Obor, partial de pe strazile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reinvierii, Lizeanu, Banitei, dar si de pe Soseaua Stefan cel Mare.
De-a lungul timpului, moara cu abur de la Obor a fost botezata de locuitorii Bucurestiului sub diverse forme: Moara lui Assan, Moara cu valturi, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. Inca de la demararea constructiei, la jumatatea secolului al XIX-lea, cladirea a iesit in evidenta atat datorita dimensiunilor, cat si dotarilor, care pentru acea data erau deosebite. Autoritatile locale de la acea vreme au stopat, pentru o perioada, constructia unui cos a carui inaltime a fost considerata neobisnuit de mare, lucrarile fiind reluate dupa plata de catre proprietari a unei taxe compensatorii. In anul 1906, cladirea morii a fost extinsa, corpului principal fiindu-i atasat un orologiu, devenit pentru locuitorii din zona Colentina-Obor un punct de reper. Moara a fost proprietatea negustorilor George Assan si Ioan Martinovici.

Sistematizarea Bucurestiului si lichidatorii

Moara de la Obor, modernizata constant de fostii proprietari, a fost nationalizata de comunisti in iunie 1948. Dupa aceasta data, in zona Morii Assan au functionat mai multe intreprinderi, printre care Fabrica de paine "Graul" si Fabrica de ulei "13 Decembrie". O parte din utilajele morii (cilindrii) au ajuns pe post de exponate la Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida". In iunie 1990, regimul politic de la acea vreme emite un act normativ, apreciindu-se ca terenul este proprietatea statului si o parte din acesta trebuie eliberata de unele constructii, conform "Planului de sistematizare a municipiului Bucuresti", in baza unui decret ceausist. De fapt, terenul cu o suprafata de 4,7 hectare devenise interesant pentru afaceristii aparuti peste noapte. O parte din unitatile de productie ale fabricii de ulei au fost mutate atunci. La inceputul anilor '90, terenul si constructiile din zona Morii lui Assan au devenit proprietatea SC "Graul" SA si "Solaris" SA. Dificultatile financiare cu care s-au confruntat unii dintre proprietarii scriptici ai terenului si constructiilor au determinat interventia lichidatorilor legali. In cursul anului trecut, intr-un interval de timp foarte scurt, au disparut sub lama buldozerelor mai multe cladiri din ansamblul de la adresa Halmeu nr. 25, fiind distruse si portiuni ale imobilelor care trebuiau conservate si restaurate in virtutea calitatii de monument istoric. De mentionat ca pe aceasta strada exista mai multe imobile trecute pe lista monumentelor istorice.

Amenzi si plangeri la Parchet

Referitor la distrugerile masive petrecute la Moara lui Assan in cursul anului trecut, dar si la continuarea acestora sub alte forme mascate de "activitati" zonale si in prezent, am solicitat opinia unor responsabili de la Primaria Sectorului 2 si de la Ministerul Culturii si Cultelor.

Sapaturi la fundatia monumentului si stalpi "aranjati"

Amenzile si plangerile penale nu au avut efect deosebit. Munti de gunoaie au fost masati langa cladirea principala a Morii lui Assan, tone de moloz fiind aruncate la baza monumentului. Zeci de indivizi iau zilnic cu asalt cladirile, chipurile pentru a recupera materiale de constructie. La lasatul serii, din interiorul cladirilor se aud zgomotele provenite de la distrugerile provocate stalpilor si peretilor chiar ai cladirii principale, "protejata", chipurile, ca monument istoric. Cea mai mare parte a gardului care delimita zona a disparut, accesul in zona nemaiputand fi controlat. De la o saptamana la alta, se vede cu ochiul liber cum sunt distruse turnuletele cladirii, acoperisul, ornamentele etc. La fundatia cladirii principale se sapa de zor, provocandu-se astfel o posibila prabusire "accidentala". In urma cu mai multe luni, peste lucratorii ocazionali la demolari s-a prabusit un perete al unei constructii, unul dintre oameni fiind grav ranit. Cu toate acestea, masurile se lasa asteptate. Conform Legii privind protejarea monumentelor istorice, responsabilitatea conservarii si protejarii acestui monument istoric, componenta a patrimoniului industrial bucurestean, revine Ministerului Culturii si Cultelor. MCC trebuie "sa asigure inspectia si controlul propriu la monumentele istorice privind starea lor de conservare si respectarea avizelor de specialitate emise, indiferent de regimul de proprietate si de grupa monumentului istoric". Mai mult, tot MCC trebuie sa "constate contraventiile, sa aplice sanctiuni prin imputernicitii sai si sa ia masurile corespunzatoare de sesizare a organelor de cercetare penala in cazul infractiunilor".
De curand, se pare ca imobilele si terenurile de la Moara lui Assan au fost recuperate in instanta de proprietarul de drept. "Din cate se vede, proprietarul de drept, daca exista, nu va mai avea ce sa recupereze, in afara terenului", a afirmat Anatol Albu, de la Primaria Sectorului 2.

Primaria Capitalei ar trebui sa asigure paza monumentului

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice precizeaza clar ca "desfiintarea, distrugerea partiala sau totala sau degradarea monumentelor istorice (in cazul Morii lui Assan - monument istoric de valoare nationala si universala) sunt interzise si se sanctioneaza conform legii". In scopul protejarii monumentelor, legiuitorul a prevazut ca proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati sa asigure paza. In cazul ansamblului de cladiri Moara lui Assan, intins pe o suprafata de aproape 5 hectare, Primaria Capitalei, care - daca e sa ne luam dupa afirmatiile responsabililor de la Primaria Sectorului 2 - si-a precizat pozitia de autoritate in luarea unor decizii administrative privind soarta monumentului, ar trebui sa asigure paza si verificarile periodice (alaturi de cei de la MCC) ale santierului aparut peste noapte, fara autorizatiile corespunzatoare. Si cum in acest caz distrugerile aparute sunt de notorietate, tot conform legii, va trebui luata masura "recuperarii materialului degradat si reconstituirii monumentului sau a partilor de monument lezat, conform avizelor prevazute de prezenta lege".
Executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia la constructii reprezentand monumente istorice constituie, conform Legii 50/1991, republicata, o infractiune care poate fi pedepsita cu inchisoarea.

Anatol Albu, sef Serviciu Relatii cu Presa de la Primaria Sectorului 2:

"Moara lui Assan este pe lista monumentelor istorice. In cursul anului trecut, responsabilii din cadrul primariei au sesizat neregulile petrecute in zona. Pentru lucrarile care se efectuau acolo, li s-a aplicat o amenda de 50 milioane ROL celor considerati vinovati. Au existat insa "interventii" din partea Primariei Municipiului Bucuresti si de la Ministerul Culturii, comunicandu-se ca nu avem competenta pentru controale si verificari in zona respectiva, cu toate ca am dorit sa ne implicam. Ni s-a spus clar sa nu ne mai amestecam. La fel am patit si in cazul Hanului Solacolu, de pe Calea Mosilor nr. 134, unde am dorit sa salubrizam si sa reparam imobilul. In final, amenda pe care noi am aplicat-o demolatorilor a fost anulata. Nu s-a mai platit nici o amenda. Directia de Urbanism de la primaria noastra nu a dat niciodata avize sau autorizatii pentru demolare sau constructii de nici un fel la Moara lui Assan".

Stefan Damian, director executiv la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National a Municipiului Bucuresti:

"In cazul Morii lui Assan nu e vorba de o contraventie, ci de aspecte penale. Noi am sesizat Politia, am facut plangere penala. Se face o cercetare penala a celor care au produs distrugeri. Este treaba Politiei sa-i identifice pe acestia - proprietari, lichidatori, ce-or fi ei".
La Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 a fost deschis un dosar privind cauza.
Articol preluat  din  "Romania libera" si http://romuluscristea.wordpress.com/ cu acceptul domnului Romulus Cristea