Galia Maria Demianovici s-a născut  pe 8 noiembrie 1924 la Țarigrad, județul Soroca (Basarabia),  într-o familie de nobili de origine poloneză. A avut o copilărie fericită, pasiunea sa de-o viață pentru cristale și  pietre prețioase  fiindu-i insuflată încă  de atunci,  de tatăl său. Din păcate războiul i-a schimbat dramatic soarta: tatăl a murit la scurt timp dupa ce a fost arestat, iar ea, împreună cu mama sa,  s-au refugiat, de frica bolșevicilor,  în România.

După absolvire va fi angajată la Institutul de Cercetări Chimice – ICECHIM iar din 1973 va lucra la Institutul de Metale Neferoase și Rare – INMR până la pensionare, în 1985. Va urca încet-încet treptele ierarhiei profesionale, fiind, pe rând, cercetător, cercetător științific principal și șef de laborator.

În 1953 se căsătorește cu graficianul Burschi Gruder, pe care îl cunoscuse în studenție. Acesta va semna coperta și ilustrațiile la multe dintre cărțile soției sale.

Galia Gruder publică primele sale două cărți, de popularizare a științei, la editura Tineretului:

1960 -  De la silex la diamante sintetice

1961 – Metalele prezentului

În mod absolut firesc,  pentru un inginer pasionat de literatură și cu har la scris, se interesează de genul science-fiction și chiar este tentată și ea să-și încerce puterile pe acest tărâm. Frecventează Cenaclul “Marțienilor “ (organizat sub egida Uniunii Scriitorilor) între 1962-1982.

În 1962 se organizează primul concurs internațional  din țările socialiste,  “pentru cele mai bune proze de anticipație”.  În România co-organizatorul concursului este  redacția revistei  Știință și Tehnică, Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice.  O parte din prozele selectate pentru faza finală încep să fie publicate în colecție.

Astfel, în numărul 182/15 iunie 1962 apare povestirea Galiei Gruder, Misterioasele cristale octaedrice. Povestirea va fi apreciată și de co-organizatorul sovietic, redacția revistei “Tehnika Molodeji” (“Tehnica pentru tineret”) care o va publica în limba rusă în numărul său din septembrie 1962, sub numele de Tainstvennîie Kristallî (Cristalele misterioase).

Cercetătorii de la stațiunea  românească de cercetări ionosferice,  din apropierea Polului  Sud,  găsesc pe banchiza polara niște stranii cristale octaedrice, rămase în urma prăbușirii unui meteorit.  Acestea ascund un teribil secret și echipa românească de la Ciberna luptă contra cronometru pentru a descifra misterul…

În CPSF nr. 261-262/ octombrie 1965 apare următoarea proză a autoarei: Grădinile albastre.

În  2005 procesul de terraformare a planetei Marte este inițiat prin sacrificiul vieții  fiului profesorului care descoperise metoda de creare a atmosferei pe Planeta Roșie.

În 1973  redacția Știință și Tehnică organizează cel de-al treilea concurs național de anticipație. Galia Gruder participă și câștigă o mențiune, constând în publicarea povestirii  în paginile colecției (și suma de 1.000 de lei). Bizara Unk-Gra apare în nr. 449/august 1973, însoțită de o prezentare a autoarei realizată de Adrian Rogoz și un simpatic portret desenat de Nicu Russu.

Ronald Gray, scriitor american de succes, moare la New York în 1975 și este resuscitat în 2200… la București, într-o lume semănând fantastic cu cea creată de el în ultimul său roman.

Ultima proză SF a scriitoarei va apare de-abia în 1981, în nr. 4 al revistei Vatra din Târgu Mureș, în cadrul unei „antologii science-fiction”.  Somnul rațiunii este un avertisment ecologic „avant la lettre”: plecând de la dispariția dinozaurilor,  se prevestește auto-distrugerea omenirii.

Prozele Galiei Gruder au fost bine receptate de criticii contemporani. În articolul Coordonatele Viitorului (1) Ion Hobana lăuda „calitățile ultimelor lucrări ale unor autori cu diplome științifice ca Galia Gruder (Misterioasele cristale octaedrice)[...] iar Voicu Bugariu scria,  în  Tendințe actuale în proza noastră știintifico-fantastică (2), că  povestirea  Grădinile albastre face parte din acele „proze scurte intens lirice, emoționante variațiuni anticipative, pe teme etern umane [...].  Învingători ai spațiului și timpului prin iubire, eroii acestor povestiri [...] sunt simboluri ale nobleței umane.  Este semnificativ că în ele, elementul tehnic ce este asociat obsesiv de către unii autori cu ideea de anticipație – lipsește aproape cu desăvârșire. De altfel, faptul trebuie subliniat, prozele acestei maniere ies oarecum din criteriile clasice ale genului. Valoarea lor deosebită rezidă în temeritate anticipativă. În împrejurarile insolite ale viitorului intuițiile pshihologice ale autorilor, intuiții simțite de cititori ca exacte, sunt de o neobișnuită prospețime.”

În ciuda unei asemenea bune  primiri, Galia Gruder nu mai continuă să scrie proză SF, concentrându-se mai mult pe cărțile de popularizare științifică.

Va publica constant astfel de cărți:

- Metale neobișnuite,   ed. Științifică, 1964

- Metalul ieri si astazi, ed. Științifică, 1967

- Povestea unui cristal de sare,  ed. Tineretului, 1967

- Familia diamantului, ed. Științifică, 1968

- Valorificarea materialelor prime nebauxitice, Oficiul de publicatii tehnice ale Ministerului Minelor, 1971

- Bauxita, idem, 1972

În  paralel,  își continuă cariera profesională, obținând 4 brevete de inventator,  publicând peste 40 de articole științifice  în periodice românești și străine (Franța, Austria) și susținând numeroase comunicări la conferințe naționale și internaționale de chimie și metalurgie (la București, Bruxelles, Leipzig, Bratislava etc.)

Mai mult decât atât,  semnează scenarii de filme documentare științifice realizate de studiourile Alexandru Sahia (In lumea metalelor rare – 1969 și Extraordinara istorie a cuprului – 1970) sau de emisiuni radiofonice (peste 80 de episoade din ciclurile  „Vreau să știu” și „Radioracheta”, unele traduse și retransmise în Germania și chiar Japonia).

După 1990 continuă să publice cărți despre cele două pasiuni ale sale, diamantele și metalele prețioase. Îi apar astfel următoarele cărți:

- Darurile lumii noi, ed. Trei iezi, 1994

- Strălucire și destin: o istorie a pietrelor prețioase, ed. Tritonic, 2000

- Cartea nestematelor, ed. Humanitas, 2003

- Cartea aurului, ed. Humanitas, 2005

-Istoria fascinantă a pietrelor prețioase, ed. Tritonic, 2007

Cam în aceeași perioadă publică mai multe cărți pentru copii, în versuri,  drăguțe și pline de sensibilitate și tandrete. Ele  sunt bogat ilustrate de soțul său, talentatul grafician Gruder Burschi (1928-2010):

- Sardinella și Pestele cu papion, ed. Coresi, 2002

- Aventurile cârligului de rufe Uf,  ed. Hasefer, 2009

- Flor, un fluture cutezător, ed. Coresi, 2011

Ultima lor carte, cea mai frumoasă din punct de vedere (tipo)grafic, a cărei acțiune se petrece într-o lume ideală,  în care  insectele antropoformizate conviețuiesc și dialoghează cu oamenii,  a apărut la câteva săptămâni după decesul artistului (3).

Galia Maria Gruder a fost o prezență discretă și modestă în lumea SF-ului autohton, dar prozele sale pline de sensibilitate și optimism își găsesc locul binemeritat într-o  antologie istorică a SF-ului românesc.

(1) Gazeta literară nr. 9/februarie 1963

(2) Ateneu nr. 2/ februarie 1966

(3)  Burschi GRUDER fiind autor, printre  altele, al coperții la CPSF nr. 58/1957 – Pisica din Baskerville, de Octavian Sava și Alexandru Andy.