ROMANIAN POETRY

poveste scurtă

Creation Category: 

 
 ×™×© לי ציצים גדולים

 cioburi după impact
avion dispărut fără urmă,
vecina și-a făcut clizmă
,una la televizor țipă un cântec la "steaua fără nume"
"iesh li țițim gdolim*
vin acasă cu  un cadou pentru soțul meu
un inel într-o cutie…
(așa banuiam)

dar cutia împachetată frumos cu fundiță era... goală
mai târziu
am primit un telefon de la Bijuteria H.Stern
inelul a rămas pe masă...
comisionara a venit cu trandafiri și inelul bărbătesc,
acasă la mine, cu un taxi...
inelul a fost prea mic pentru
soțul meu, s-a dus să probeze un
altul.

peste 3 săptămâni va primi inelul cel nou.

 o zi din viața mea obișnuită
 la TV
debutanta  din spatele chitarei fredonează:
"iș li țițim gdolim"

bianca marcovici
*
“am sâni mari”

(din ivrit)

joc

Creation Category: 



de mâine mă trezesc mai dimineață
trec și răsună până la capătul străzii
în sunete stridente, mă dor în vis mâinile
e prea de tot ce se-ntâmplă în jurul cetății
acopăr urechile și-n timpane aud încă
păsări croncănind a venire-plecare din hrană
în cadă apa țârâie și din cauza căldurii
miros petuniile la vreme de seară
aud câinii lătrând știu că un trecător precoce
s-a-ncruntat și în crengi se apleacă, întocmai grimasa
telefon sună și nu-i nimeni acasă
cafea aburind și femeia aleasă

Peisaj scufundat în somn

Creation Category: 

Te-am așezat într-o icoană de culoarea liniștii
fără să mă pot separa cumva de propria-mi neputință
îți amintești, excesiv de rațională, altfel
gata în orice moment să mă lepăd de sine
precum această fereastră deschisă spre vid
prin care nici salcîmii albi de Kamceatka
nu mai sînt în stare să vadă lucrurile așa cum sînt
cine știe pe unde în iurtele albe ca varul
un început tăcut de lume, din aer, din pietre sau invers
așa cum tot ce există mă conține și mă doare
îmi intră în ochi, între cuvinte,
dovadă că n-are sens să neg ceea ce gîndul
ca orice claritate presupune o suferință
și totuși pentru mine nu există dilemă,
nici nu mă absolv de greșeli
spunîndu-mi c-au fost cumva necesare,
mai ales acolo unde
ceva în mod fundamental s-a transformat în nisip,
semn ca între inimă și vulturii pescari
înainte de orice,
trebuie să fie un acord deplin

oriunde mă întorc fiecare moarte închide un cerc,
celelalte adevăruri ne îndeamnă să trăim...

 

 
  

 

Elitre de sânge, de Angela Nache Mamier

Creation Category: 





Sub nervurile pielii
Femeile mame împărătesele
Simțurile melodioasele lor
Inspirații celeste
Țes pe gura bărbaților
Flăcările dorinței
În vârful degetelor fierbinți
Riturile și sărbătorile
Vastei lumi
Același strigăt
Primordial
Ele nasc
Noi ființe vii
Sosesc într-un lințoliu
Înstelat
Fluturi luminoși
Zbătându-se-n calde speranțe
Elitrele fine de sânge
Pătrund cu lentoare
În oceanul rumen
Al vieții

unghii de anotimp

Creation Category: 



Nu am să spun de ce...

pâlcuri de copaci se-nșiruie privirii
printre ei alunecă rânduri, rânduri
lumina strânsă-n raze
și-atunci ridurile trunchiurilor spun
povestea trecerii. Mirosul lemnului,
tânguitul crengilor și-adorm până
la capătul din pământ al întrebării.
Din scorburi lipsește aerul, rădăcini
cresc și degete în loc de raze.
Unghii dor și cu atâta dor de-mbrățișare
mă știu doar vremurile anotimpurilor
unul după altul și din calendar se duc
frunză după frunză, primăvară după toamnă

Zbor interior

Creation Category: 

 
 

 
  
Îmi ești în gînduri,
ca o strîngere de ape
înmugurind spre Primavară.
Ce sentiment alb
să ne amestecăm, să murim
atingindu-ne tîmplele,
inima,
sufletul !

 

fluid șoptit

Creation Category: 



cel mai bun loc
în care te poți
oglindi
este să pătrunzi
adânc
și tainic
în privire
de-acolo pleacă
spre deslușire
cuvinte
alamire
și brațe-n ne-rostire

și

cel mai adânc
loc de drăgostire
este picurul
strâns
din puls
privire
și din pumnii
adunați a iubire
să nu cadă-n neștire
cuvântul
fluid
spus seara
șoptit
atât de aproape
de mine...

Semințele liniștii

Creation Category: 

Primăvara tîrziu, la crăpatul zorilor,
cînd cerul se-acoperă de cețuri gingașe
mă trezesc cu surîsul inuman al olimpienilor,
ascultînd același verset din Kusa no zu
ca și cum aș privi lăuntric, pe principii depășite demult,
boala ascunsă a speței umane,
obsesii care nu trec oricum dincolo de lacrimi
n-ar fi destul, în definitiv ce mai contează
un zeu cu orbitele goale întoarse spre neant
de parcă ar fi și acolo invulnerabil,
inaccesibil, de neatins și totuși
prea vag chiar și vîntul strîns între trestii
în miez de noapte, anxios
cătun de munte peste care-a nins cucernic
cu fluturii propriei noastre singurătăți,
aceeași teamă îngăduită să fixeze îndelung
un zid de lut văruit și otrava,
ca o sete albă de nicăieri...

O lumînare stingîndu-se, nimic mai mult

Creation Category: 

  
  
Doar atît mi-a mai rămas,
să mă gîndesc la tine
pîndită de moarte prin toate ferestrele inimii,
în timp ce lumea noastră a devenit una lăuntrică
un cogito ergo es clandestin,
cel puțin așa sper
ca orbul care cîntă-n somnul zilei, amar
să vorbesc despre dragoste
sub semnul celei mai teribile singurătăți
în care alții încă mai vînd confuzii,
o mare de timp pierdut printre degete,
zadarnic negativism, mereu de la capăt
cîtă vreme aud fluturii de noapte rotindu-se
prin ungherele altor greșeli, mereu altele
deși încerc să împletesc lucrurile între ele
liniștea nu se mai aude, pe deal doar o casă albă
cu un singur copac,
oare nu trebuia să fi dispărut demult
cu bucuria de a mă fi iertat că vorbeam despre tine,
dar niciodată să nu spui,
să nu spui,
să nu spui că n-am existat
de vreme ce ești totul, pot să înfrunt disperarea
pot să plec goală de mine, fără a privi înapoi...

Pages

Subscribe to RSS - ROMANIAN POETRY