Cel mai mare autor român de science fiction Lucian Merișca prezintă în aceste zile la GAUDEAMUS « Vincent & Karlenstein, Lumea Exterriorului ».
Dincolo de cyberpunk, horror și umor negru bine dozat, Exterrii de sorginte orwelliană ce populează ucroniile lui Lucian Merișca sunt actorii unui sci-fi politic de reală calitate, competitiv pe plan mondial.
Nominalizat în repetate rânduri la convențiile internaționale de gen, Lucian Merișca este recunoscut drept un profesionist prin excelență, un nume răsunător din Galaxia de aur a fandomului românesc.
Alexandru Husar despre Exterrior...
Lucian Merișca este un maestru al suspansului fantezist, ideea nerămânând însă în aer, într-un spațiu imaginar, ci avându-și seva în realitățile pe care le-a trăit România timp de decenii.
Noțiuni precum viata și moartea, identitatea și alteritatea, miturile și scufundarea în cotidian - sunt privite cu ironie și simpatie, asa cum te-ai uita la un prieten vechi care riscă să creadă prea mult în el-însuși, făcând pasul de la sublim, înainte...
Recomand aceasta parabolă socială, ca pe încă o dovadă ca românul, la greu și la bine, poate face haz de necaz!
(Critic literar, specialist în Estetică, prof. univ. dr. docent Alexandru Husar)
Exterrior parabola socială parodiind postmodern SF-ul.
V&K... își dorește să fie un roman "modular", "puzzle", o încercare literară de sociologie parodică a celor trei Românii: multilateral dezvoltată, în tranziție și în plină implementare a integrării trans-neuro-balcanice... Temerile și blocajele de altădată, alimentate din subteran sau inundate de debușeurile și deversările celorlalte două Românii, mai mult sau mai puțin originale, duc la conflicte de interese în care este implicat eroul (sau eroii). Vincent vrea să se confunde cu Autorul și nu reușește altceva decât să se cufunde în inima Cititorului.
De obicei, Vincent - care se vrea a fi misterios dar e un om cât se poate de obișnuit - citește o poveste în care se află (și se chinuie) umbra sa din oglindă, Karlenstein (firește, o combinație alegorică între bărbosul Karl Marx și fiorosul Frankenstein). In alte cazuri, Karlenstein, alogenul, este cel care citește o poveste (exotică, din punctul lui de vedere) despre fața palidă Vincent. Alteori, însă - deși de obicei în lumi paralele, de o parte și de alta a coperților unei cărți - cei doi (personajul și cititorul - în plus, în Antracte apar și autorul și editorul...) - așadar cei doi, Vincent & Karlenstein se pot întâlni printre rândurile aceleiași povești, în cuprinsul aceluiași episod, intrând de obicei într-un conflict pe viață și pe moarte pentru spațiul vital imaginativ pe care fiecare și-l revendică. Aceste întâlniri de grad textual sau postmodern dau și mai tare de bănuit că, în vremurile noastre post-globaliste, nu numai oamenii sunt cei care crează cărțile, ci și cărțile - ca obiect cultural, măcar... - pot crea sau trezi visurile din sufletele oamenilor, ori monștrii care dormitează dintotdeauna în ei.
Parodie și parabola plină de surprize, cartea se citește totuși cu gura închisă, nu de altceva, dar atâta ar aștepta musca de pe căciula cititorului...
UN ROMÂN REPREZINTĂ EUROPA, LA NEW YORK
"Salonul celebrităților europene: 16 clasici contemporani ai science-fiction-ului de pe batrânul continent" - acesta este titlul antologiei lansate la New York, de către cunoscuta casă editorială TOR BOOKS, No. 1 pe plan mondial în literatura F & SF.
In 2007 si 2008 au apărut o ediție hardcover și una paperback, precum și o reeditare în Cehia. Unul dintre cei 16 scriitori care reprezintă Europa, în acest volum, este românul Lucian Merișca, publicat cu nuvela "Aventurile unor pământeni în Exterrior". Revistele de specialitate americane, printre care LOCUS și PUBLISHERS WEEKLY, evidențiază lucrarea ieșeanului, prezentată ca "o dureroasă satiră politică, o mostră de umor de cea mai bună calitate, în același timp un comentariu la adresa regimului Ceaușescu și o fabulă absurdă despre o revoluție regizată de pământeni pe o planetă a represiunii". Nuvela este punctul de plecare al unor noi dez-întâmplări, aflate în volumul “Vincent & Karlenstein”, lansat de Editura Bastion la Târgul International GAUDEAMUS 2008.
Prezentări proze Vincent & Karlenstein, Lumea Exterriorului – Lucian Merișca:
James Morrow, scriitor, editor, laureat al Premiilor Nebula, World Fantasy, Grand Prix de l'Imaginaire și Utopia:
“Satiră socială super trăznet și super trăznită, “Aventurile / Peripețiile unor pamânteni în Exterrior” a lui Lucian Merișca pare a fi un soi de desen animat gen Tex Avery, ridiculizând neocolonialismul, neoliberalismul, precum și capacitatea fără limite a omului de a crede orbește în el-însuși.
Pe de altă parte, e tentant să încadrezi fabula politică a românului în tradiția deschisă de George Orwell, cu “Ferma animalelor”. De fapt, autorul a trăit ani buni (sau răi) sub dictatura comunistă. Tatăl său, Costin Merișca, un recunoscut istoric, și-a petrecut tinerețea ca deținut politic, în timp ce Dan Merișca și Lucia Merișca, fratele și, respectiv, mama, s-au aflat sub supravegherea Securității până la anul de cumpănă 1989, și poate și după. În mod sigur, inumanii agenți guvernamentali care monitorizau activitățile disidente pe / în Exterrior (“Outrerria”) – corespund fostei poliții secrete românești, iar Împăratul Gheorghe este o reîncarnare extraterestră, pe o altă planetă, a lui Nicolae Ceaușescu.
Putem argumenta și astfel, dar ezităm să urmărim o strictă decriptare alegorică, preferând a scoate în evidență merite artistice mai importante. În ultimă instanță, lumea inventată, Exterrior sau Outrerria, vorbește nu atât despre politici, cât despre posibilități. În aceste pagini glorios de bizare, scriitorul fructifică aproape orice unealtă din trusa / kit-ul / panoplia SF-ului, de la călătorii cosmice la imperii galactice, de la bucle temporale la universuri alternative, alieni și monștri modificați genetic.
Între numeroasele personaje imposibil de ignorat, veți întâlni un mutant hirsut numit Karlenstein: un nume care - Merișca admite abia acum – combină, sub aceeași piele și barbă, pe Karl Marx și pe Frankenstein. Narațiunea în sine este un fel de monstru literar à la Frankenstein. Cu o sclipire în ochi și cu un bisturiu tahionic în mână, autorul deconstruiește, disecă, un fel de cadavru literar și cultural, suturând cu voioșie organe vitale și membre care se mai mișcă încă, punându-le laolaltă pentru a construi o creație care evocă / amintește, rând pe rând, de fanteziile lui Lewis Carroll, de absurditățile / “absurzenia” lui Samuel Beckett, de diversiunile satirice ale lui Robert Sheckley, de realismul magic à la Gabriel García Márquez, de jocurile intelectuale ale conaționalului său Eugene Ionesco, precum și de ironiile / șmecheriile celuilalt Marx, comedianul, cel care purta cu făloșenie tocmai tipul de mustață interzis pe Outrerria… »
(The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent)
Dan Mihăilescu:
Nuvela intitulată multiplu, în funcție de locul editării: Peripețiile unor pamânteni in Exterrior, Aventuri în Exterrior, Viața ca o bicicletă, "Some Earthlings' Adventures on Outrerria", « Les Tribulations vélocipédiques des Terriens sur Outrerria », “NÄ›která dobrodružství pozemšÅ¥anů v Outrerri”- este, vrem-nu vrem, piesa centrală a unui roman modular și plin de sechele. Ca piesă independentă, ea a apărut in 2006 publicată de Editura « ATALANTE » - Franța, iar apoi la "TOR BOOKS" - New York (în 2007 ediția hardcover și în 2008 ediția paperback), fiind propusă imediat pentru Hugo Award 2008, o nominalizare la care n-a mai ajuns nici un alt scriitor român. [http://vyrclozone.wordpress.com/2007/08/31/nominalizat-la-hugo/]. Antologia americană în care este publicat și autorul român este ea însăși nominalizată pentru Grand Prix de l’Imaginaire si Nebula Award.
Antologia (diferită) în care nuvela a apărut în Franța, a fost și ea nominalizată pentru Grand Prix de l’Imaginaire 2008.
Recent, ediția hardcover a fost tradusă și în Cehia. [http://www.kosmas.cz/detail.asp?cislo=141512&afil=1055][http://www.brloh.sk/kniha.php?id_knihy=4919]
Deși el însuși se consideră post-postmodern sau mai precis postreal (« Postrealitatea » este o artă nouă și titlul Lucrării sale de Disertație în Ideologii Culturale), Lucian Merișca este împăiat deja în diorama clasicilor de către editorii americani: “SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Science Fiction Classics from the Continent” - se numește volumul colectiv la care a fost invitat să participe, la New York, de către James Morrow și Kathryn Morrow.
În Europa, lucrarea comună dedicată utopiilor, inclusiv celor cu exterri, ori cu outrerrieni, poartă numele “UTOPIAE 2006”, iar cel care l-a invitat să participe pe Lucian Merișca este Bruno della Chiesa, manager OECD.
Romulus Bărbulescu și George Anania:
Un asemenea roman mozaic sau ciclu de povestiri se distinge printr-o particularitate rareori prezentă în literatura românească de gen și, credem noi, niciodată atât de izbutită ca în paginile lui Lucian Merișca: împletirea dintre S.F. , umor și horror! O triadă care aici se condiționează și se influențează reciproc, prin zonele de interferență ale respectivelor modalități literare, dând un bizar amestec de tragic și absurd existențial - oglindă (voluntară sau nu) a prezentului tulbure, derutant, contradictoriu al societații zilelor noastre. Virtuțile textului în această alcătuire (și succesiune de titluri) sunt îmbogățite de nenumăratele ANTRACTE - cu dialogurile lor de teatru al absurdului, culminând cu EPILOGUL semnificativ pentru trimiterile ideatice - pentru puterea de invenție pe o temă dată și pentru limbajul deosebit de colorat și viu..
Neîndoielnic, Lucian Merișca este pe de o parte un scriitor stăpân pe mijloacele sale de expresie, dar și un permanent căutător și inovator... Un literat dotat cu un ascuțit simț al limbii și cu plăcerea căutării efectelor de stil, a descoperirii ineditului, a exploatarii situațiilor insolite și paradoxale.
Fără îndoială, acest talentat scriitor merită să facă parte din universul culturii românești contemporane -- prin complexa și originala sa formație.
Publishers Weekly, New York, 2007:
Cu aventurile sale în Exterrior, românul Lucian Merișca ne face părtași la o satiră politică dureroasă, o speculație disciplinată care ne oferă atât satisfacție emoțională, cât și stimulare cerebrală.
Costi Gurgu (Canada) http://vyrclozone.wordpress.com/2007/08/31/nominalizat-la-hugo/:
Cea mai bună veste din Science Fictionul românesc, cel puțin din ultimele două decenii, este recomandarea lui Lucian Merișca cu povestirea Some Earthlings’ Adventures on Outrerria, apărută în antologia “SFWA European Hall of Fame”, la editura TOR (TOR și DAW sunt la ora actuală principalii jucători din SF&F), pentru premiile HUGO pe 2008. Numele lui Lucian apare alături de nume celebre precum Stephen Baxter, Elizabeth Bear sau Michael Swanwick. Numai această recomandare reprezintă o onoare pentru SF-ul românesc și ar trebui să marcheze începutul unei perioade de aur în cariera lui de scriitor (aviz editurilor care caută scriitori români de valoare!).
Chiar și numai o nominalizare îi va deschide ușile multor edituri europene și americane.
Baftă multă, Lucian!
Bruno della Chiesa (UTOPIAE, 2006, Editions L’Atalante):
Peripețiile unor pământeni în Exterrior sunt parte a unui roman modular descriind aventurile post-moderne și extra-galactice, ale unui cititor inveterat și ale personajelor sale preferate, veșnic puse în pericol de un autor care preferă să-și omoare eroii (= copiii literari), decât să-i lase să se plictisească, și ale unui editor veșnic pe muchie de cuțit.
Adesea auzim: nu-i nimic, e doar imaginație... Ei bine, nu vă consolați cu această falsă speranță; tot ce reușim să ne imaginăm, există! Mai groaznic decât asta este însă că există și tot ceea ce nici măcar nu ne imaginăm: personajele lui Lucian Merișca și modul cum sfârșesc ele!... Pentru început…
Cory Doctorow
http://www.boingboing.net/2008/01/28/sfwa-european-hall-o.html:
Ca în cazul multora dintre cele mai bune opere ale science-fiction-ului, poveștile acestea tind să fie alegorice, adesea absurde, existențiale și de-a dreptul stranii. Un adevărat vârtej de idei și stiluri, o trans-polenizare literară și o re-combinare undeva în afara concepției anglofone autosuficiente.
…Mi-a plăcut mai ales umorul scrierii lui Lucian Merișca. Este o călătorie care îți deschide mintea: nu întotdeauna plăcută, dar care te recompensează în mod absolut.
Jessica Darago (Some Fantastic, 2008):
Aventurile exterre ale lui Lucian Merișca ne scufundă în umor negru sau absurd, ca și în realismul magic latino-american. Imperialiștii umani din viitor descriși de Merișca arată aceeași aroganță oarbă și merită același deznodământ ca și mulți dintre predecesorii lor care n-au părăsit niciodată Pământul…
Karen Burnham (SFRevu, Strange Horizons, 2008):
Povestirile, fie și cele SF, care provin din țările ex-comuniste sunt în mod deschis mai implicate politic decât cele scrise de aliații lor americani. Aventurile românești pe Exterrior (Outrerria) reprezintă cea mai inedită, nepereche poveste dintre toate cele prezentate publicului anglofon de către soții Morrow. Găsim aici în același timp un dans suprarealist conform etichetei Înaltei Curți Extraterestre, demn de fanteziile lui Lewiss Carroll – dar și un actual comentariu post-colonial despre politicile pământene.
Steven H. Silver (http://www.sfsite.com/):
Umorul suprarealist al lui Lucian Merișca are de a face cu disidența politică, dar și cu mercenarii umani cărora li se dă de lucru pe o planetă străină…Regăsim aici natura absurdului, dar și problemele imperialismului, aducându-ne aminte de opera lui Jasper Fforde. Este prima doză de umor real care ne vine dintr-o țară atât de îndepărtată.
Lucian Vasile Szabo (Helion, 2008):
Să trăim bine a fost întotdeauna scopul nostru fundamental. Dar a fost și al lor, al pământenilor…
... Lucian Merișca, poate cel mai catastrofic și deprimant autor român de science fiction. Deprimare controlată însă de story-uri alerte, incitante, scrise bine...
N. Lee Wood:
Aventurile în Exterrior ale lui Lucian Merișca par a fi o bizară comedie, în care arta și artificiul de amănunt - gen Bonzai – se întâlnesc cu mașinațiunile imaginației unui Gabriel Garcia Marqués… Lucian Merișca este scriitorul meu român favorit. Atunci când i-am citit soțului meu, Norman Spinrad, tribulațiunile pământenilor și ale exterrilor, eram la Paris, și a fost cât pe ce să cadă din balcon de râs…
Norman Spinrad (Asimov’s Science Fiction Magazine, 2008):
Trebuie observat faptul că, în lumea din care provin scrierile non-anglofone propuse de antologia celor doi Morrow, ficțiunea speculativă este mult mai literară decât în accepțiunea ei anglo-saxonă. În România, de exemplu, aceasta a crescut și s-a identificat cu literatura suprarealistă, iar mai târziu a fost utilizată ca o formă camuflată, literară, de protest politic, adesea punându-i în pericol pe cei care o practicau, atunci când alegoria lor era descifrată. O “mușcătură” de space-opera postmodernă, total ironică și de-stressantă – este cea a românului Lucian Merișca.
Gary K. Wolfe (LOCUS, 2007):
Tăișul satirei politice și sociale, care a fost o parte familiară a tradiției europene, de la Zamiatin, la Capek și la Lem, iese în evidență… iar varietatea abordărilor merge de la comicul nebunesc, la sarcasmul suprarealist. Cea mai ilară poveste din carte este “Peripețiile unor pământeni în Exterrior”, aparținând românului Lucian Merișca, în același timp un comentariu asupra regimului Ceaușescu și o fabulă absurdă despre o revoluție “emanată” de pământeni pe o planetă totalitară (ai cărei locuitori arată ca niște becuri arse, refuzând să-și schimbe vreodată ciorapii).
Pământenii se laudă cu progresul pe care l-au adus în acele ținuturi îndepărtate, cum ar fi bicicletele de închiriat și gările feroviare (chiar dacă, “din motive de securitate”, ei nu au construit și căile ferate propriu-zise), dar complotul lor împotriva Împăratului Jenică este dat la iveală, iar emisarii-spioni intră într-o belea și mai mare…
Familiar și diferit… Sub o anumită vârstă, cultura este mai globală decât a fost vreodată, iar temerile sale sunt universale. SF-ul în Europa s-a construit poate pe o mai mare greutate a istoriei, s-a mișcat, fluid, între tradițiile satirei politice, suprarealism, realism magic și poate părea în același timp străin și familiar, dar în final el orchestrează/instrumentează aceleși anxietăți.
Un scriitor român considerat “clasic european” la New York
“Salonul celebrităților europene: șaisprezece capodopere contemporane ale science-fiction-ului de pe bătrânul continent” (“The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent”) - acesta este titlul antologiei lansate în 2007 de către cunoscuta casă editorială TOR BOOKS din New York. Unul dintre scriitorii europeni considerați reprezentativi de către antologatorii James și Kathryn Morrow, ca și de “Science Fiction and Fantasy Writers of America” ("SFWA", care decerneaza Premiul Nebula), sub egida căreia apare volumul, este Lucian Merișca, publicat cu nuvela “Aventurile unor pământeni în Exterrior” (“Some Earthlings' Adventures on Outrerria”). Revistele de specialitate americane, printre care LOCUS și PUBLISHER’S WEEKLY, evidențiază lucrarea românului, prezentată ca o “dureroasă satiră politică”, o mostră de umor de cea mai bună calitate, în același timp un comentariu la adresa regimului Ceaușescu și o fabulă absurdă despre imperialism, democrație antropocentrică și o revoluție emanată de pamânteni nu tocmai inocenți, pe o planetă a represiunii = Exterrior.
La scurt timp după apariția sa și popularizarea pe toate meridianele, lucrarea semnată de Lucian Merișca, “Some Earthlings' Adventures on Outrerria”, publicată de editura TOR BOOKS, New York, a fost propusă pentru Premiul Hugo (Premiul mondial de excelență în science fiction și fantasy, decernat de World Science Fiction Society și World Science Fiction Convention). Chiar dacă propunerea nu a fost concretizată, de menționat că este pentru prima dată când un român intră în cursa pentru obținerea râvnitului trofeu.
Valentin Ciucă despre Exterrior:
Il cunosc de mult timp pe Lucian Merișca și talentul său literar... Piesele acestui inedit volum se înșiră precum nopțile Șeherezadei, putând fi citite fie independent, fie una în perspectiva celeilalte... Aluziile sociale sunt evidente și penetrante, prozele fiind pe cât de imaginative, pe atât de moralizatoare. Sugestia amănuntului, pe lângă descrierea convingătoare a stărilor sufletești ale eroului, trezesc în mintea cititorului semne de întrebare și semne de exclamare care nu-l vor lăsa să adoarmă (la loc) prea ușor...
(Valentin Ciucă, critic de artă)
