Viață neirosită, lifturi paralele
Mie mi s-a întâmplat destul de des să circul cu lifturi supersonice. Odată am căzut cu liftul sub linia de plutire, să zic sub zero curat! Asta într-o zi de Șabat când i se blocase pur și simplu siguranța, de către un religios care locuia la etajul unu. Sufăr uneori de claustrofobie, deci îmi lipsea aerul… Cei de lângă mine erau panicați, mai ales doamnele pline! Nu era suficient lipsa aerului, zgomotul, gesturile celorlalți, vociferările, lipsa de loc, transpirația, vorbăria. Eram ca niște sarmale într-o oală-lift, care se zgâlțâia la fiecare mișcare. Totul te trimitea la imposibilitatea ridicării liftului la cota zero, din motive de supragreutate. Am stat acolo, circa doua ore bune, pâna când, cineva a catadicsit, probabil, să sune la poliție sau, cine o mai fi, să ne scoată de acolo. Mai mult amețiți decât fericiți, vine vorba, ne-am îmbrățișat ca după un cataclism!
O altă impresie lăsată de călătoria cu ascensorul:
Zilnic, la serviciu, ora 6 dimineață, o clădire de 28 de etaje, clădire nouă, ca un hotel de lux. Lift cu geam de sticlă, doar pe o parte, vezi interiorul clădirii, te perinzi de la un etaj la altul, simți că ești la Eilat, poate într-un hotel de 5 stele sau, mai bine în avion, privind prin hublou…
Imi imaginez un cutremur, doar un mic cutremur, sunt trecută prin cutremure. Fiică mea cea mică e născută la 7 luni, în urma unui cutremur, cel din ‘77, din Iașul amintirilor. Coșul de cărămidă a căzut în casă. Mi s-a ras… o cameră. Unde am auzit eu cuvântul “ras” …de pe hartă? Președintele Iranului, nu ne vrea pe harta lumii!!! Nu ne suportă! Primitivii niciodată nu suportă inteligența…Sinucigașii –teroriști nici n-au nevoie de ea. Li se promite un fel de Missa…sex continuu cu 70 de virgine!
Citat:” Până și despre barbarele atentate la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001 se găsiseră unii care să spună că sunt opera Mossad-ului, făcută cu scopul de a declanșa o ripostă energică a Statelor Unite împotriva lumii arabe. În sens contrar, am întâlnit și oameni care vedeau în evrei o sumă a tuturor virtuților imaginabile. Orice soluție inteligentă venită din partea cuiva, indiferent cine ar fi fost acela, mai ales dacă avea vreo legătură cu lumea afacerilor, era comentată cu același aer suficient: ”o fi el irlandez (sau ce-o fi fost), dar sigur are și ceva sânge evreiesc în vene”, scrie T.U. în România Literară nr. 41
Nu pot să confirm dacă am vreo legătură cu lumea afacerilor, dar cu cea a poeziei cred că pot dovedi că am sânge albastru și, de aia nu pot fi lipsită de ozonul imaginației!
