Monthly archive

ESTHER ORNER DIALOGUE AVEC MAYA BEJERANO, POETE ET TRADUCTRICE

Creation Category: 

  
  
Esther Orner Notre rencontre qui remonte a plus de quinze ans s’est faite d’emblée autour de la poésie et plus précisément autour de la traduction

Maja Bejerano A la suite de notre rencontre chez une amie commune, j’ai eu envie de mieux te connaître... C’est là que j’ai appris que tu étais écrivain et que tu traduisais de l’hébreu vers le français. Mais j’étais surtout ravie de rencontrer une femme créatrice et non seulement une traductrice.

E.O. Pourquoi c’était important pour toi d’être traduite en français ?

M.B. Depuis longtemps j’avais envie d’être traduite dans cette langue que j’aime tout particulièrement. Elle vient en deuxième place après l’hébreu. C’était après des années d’étude du français, d’abord à Jérusalem, puis à l’institut français de Tel-Aviv. J’ai beaucoup investi dans ces études car mon rêve c’était d’être capable de lire dans l’original des poètes que j’admirais tel que Rimbaud et Baudelaire. Je lisais aussi de la prose et des essais philosophiques toujours en traduction. Et puis on me demandait mes poèmes en français pour le festival international de poésie à Liège en Belgique.

E.O. Il me semble que cet amour du français s’inscrit dans tes origines bulgares.

 M.B. C’est vrai, ça me ramène à ma grand-mère bien aimée éduquée dans la langue française pour devenir plus tard professeur de français. Ma grand-mère est née en Turquie et après son mariage elle à immigré en Bulgarie. Elle allait souvent à Paris. Et ici elle écoutait toujours la radio en français. Elle voulait aussi m’enseigner la langue.

E.O. Revenons à notre première rencontre. Je n’avais rien lu de toi. Tu m’as aussitôt parlé de ton désir d’être traduite en français . Tu m’as envoyé ton livre Le chant des oiseaux et j’ai eu envie de te traduire.

M.B. Effectivement. J’habitais alors à Bat-Yam près de mes parents avant de revenir à Tel-Aviv. J’étais contente que tu aies accepté de me traduire.

E.O. Nous avons commencé à traduire ensemble. C’est toujours un plaisir de travailler avec l’auteur même s’il a une maigre connaissance de la langue tout en étant capable d’entendre et d’éclairer son texte. C’était un peu comme si tu me servais de dictionnaire hébreu- hébreu. Une sorte d’Even Shoushan et quand je ne trouvais pas l’équivalent en français, tu le cherchais dans le Cohen hébreu/français souvent nécessaire bien qu’il vaille mieux utiliser le moins possible un dico bilingue surtout pour la poésie.

M.B. Deux ans plus tard je suis passée à Tel-Aviv. Nous avons approfondi notre amitié et j’ai proposé de te traduire à mon tour. Je suivais à ce moment-là des cours intensifs à l’Institut français. Cette traduction était donc pour moi un défi. Tu as proposé de traduire Petites pièces en prose très prosaïque. Une sorte de poésie en prose. Cela m’a permis de connaître un autre pan de ta création.

E.O. C’était à mon tour de servir de dictionnaire. J’avoue que je le faisais de moins bonne grâce que toi. J’étais plus impatiente. Il y avait le problème du Vous intraduisible en hébreu. Ce qui était agréable dans notre travail c’est que rien n’urgeait. La question de la publication n’étant pas au cœur de notre travail.

 M.B. Très juste. C’était informel sans aucune contrainte extérieure Cela se faisait dans une réelle liberté et dans un climat ludique. On a passé des matinées et des soirées à table sans compter les heures de travail. Puis chacune chez elle retravaillait dans sa propre langue.

E.O. Oui, nous avions la vie devant nous. Et surtout nous étions d’accord que chacun ne traduit bien que dans sa langue maternelle sauf exception. Exception qui n’était pas la nôtre. A ce stade chacune de nous avait le dernier mot. Ce n’était pas une traduction à deux voix, mais un travail d’éclaircissement pour que chacune puisse élaborer le matériel dans sa propre langue.

M.B. J’avoue que j’ai eu beaucoup de plaisir à travailler sur tes textes chez moi. Trouver des équivalents pour des expressions intraduisibles et même en inventer. Un travail à la fois exigeant et passionnant. Travailler sur deux langues si différentes et servir de passeurs entre elles. Ecouter la musique spécifique à chacune d’elle. La traduction comme révélation, une sorte de Merkaba. A propos de traduction je viens d’achever celle T.S Eliot avec beaucoup de plaisir. Il s’agit de ses Quartet.

E.O. Les deux langues sont effectivement très éloignées même par leurs caractères qui nécessitent de lire de gauche à droite et de droite à gauche, de quoi fatiguer les yeux. Ce qui pour moi pose vraiment problème dans une traduction, ce sont les mondes culturels, même aujourd’hui à l’ère de la globalisation, il faut connaître ce qui est particulier à chacun pour aboutir à une lisibilité.

M.B. Au cours de notre travail j’ai remarqué que tu avais un rapport privilégié à l’hébreu, lui donnant même une place primordiale. Tu révélais ton amour et ton admiration pour l’hébreu. Tu tenais à sauver ses particularités. Ce n’est pas habituel pour un traducteur qui pense surtout à la langue d’arrivée.

E.O. Une frustration. J’aurais sans doute voulu être une parfaite bilingue. Ce que je ne suis pas puisque je suis incapable de traduire en hébreu. Nous avons beaucoup parlé traduction. Parlons un peu écriture. Ce qui m’a intéressée dans ta poésie, c’est d’abord ta langue très riche qui puise dans les sources des nombreuses strates pour dire le temps présent. Ta poésie parle à la fois de sentiments humains, de l’amour, des sciences, de technologie, du cosmos avec simplicité. La force qui s’en dégage se traduit par une langue claire et rigoureuse.

M.B. Moi aussi je voudrais parler de ton écriture, plus précisément de Petites pièces en prose très prosaïque. Ces textes fragmentaires m’ont immédiatement attirée à la fois par leur simplicité et leur vitalité. Pas de drame, à peine une narration. De l’humour souvent au second degré. On pourrait dure que leur force tient par une certaine théatralisation de la réalité. On dirait l’œil d’un photographe qui traque de petits instants de vie sans avoir l’air d’y toucher. Et pourtant ces textes parlent du passé, de la mémoire, de l’avenir et des sentiments. Le tout passant par une recherche stylistique… Pour moi traduire ces miniatures au rythme musical a été une vraie leçon, surtout en comparant ton travail à la littérature israélienne actuelle qui se signale davantage par le bruit et la fureur. J’ai appris la retenue, la primauté du style et du mot précis.

E.O. Je dirais que la précision du mot et du style fait ou doit faire partie de toute écriture. Au fait la compréhension de nos écritures réciproques est le résultat de nos traductions, l’une des manières les plus sûres de lire en profondeur. Nous voilà revenues à la traduction. J’aimerais encore parler de ton long poème écrit ces dernières années sur ton enfance qui m’a aussitôt interpellée. J’ai aussitôt eu envie de le traduire. J’y ai vu une nouveauté thématique dans ta production. Tu l’as intitulé « J’essaierai de toucher à mon nombril » et dès le premier vers tu écris « par l’imagination ». L’imagination : un élément qui caractérise ta poésie plus curieuse d’objectivité que de subjectivité. M.B. Je voudrais proposer une interprétation à ton intérêt et ton engouement pour ce poème d’enfance. Il ressuscite les années cinquante avec moult détails  la nourriture, les vêtements, des coutumes, des jeux d’enfant caractérisant ces années-là. Les souvenirs d’une fillette qui a grandi à Jaffa dans une vieille maison arabe. Ces fragments ont éveillé ton enthousiasme et ton désir de les traduire à peine parus sans doute, car ça correspondait aux années de ton arrivée en Israël. Tu avais treize ans et tu as connu de près ce dont je parle. Il y a là une rencontre de nos deux biographies.

Maya Béjerano : poétesse et traductrice ; a publié plus d’une dizaine de livres de poésie en hébreu, réunis dans un recueil intitulé Fréquences (Hakibbutz Hameuhad, 2005) et deux livres de textes en prose ; lauréate du Prix Bialik (2002).

Esther Orner : écrivaine, traductrice; a publié : Autobiographie de personne, (Metropolis, Genève, 1999) ; Fin et suite, (Metropolis, Genève, 2001), Petite biographie pour un rêve (Metropolis, Genève, 2003), Une année si ordinaire (Metropolis, Genève, 2004) Petites pièces en prose très prosaïque (Editions Autres Temps, Marseille). De si petits secrets, (Metropolis, Genève, 2006). Elle vient de publier Récits grammaticaux et autres petites histoires (Metropolis, 2008). Elle vient aussi d’établir une anthologie de poétesses israéliennes traduites en français (éd. Caractères, 2008).

CONTINUUM NO.5

ACADEMIA ROMÂNĂ: Conferința Națională PĂMÂNTUL SI HABITATUL UMAN

Comisia Națională a României pentru UNESCO                         Ministerul Dezvoltării,Comitetul National MAB                                                                                                                           Lucrărilor Publice și Locuințelor 
Academia Română - Comisia de Ecologie 
Organizează
în cadrul manifestărilor care marchează Anul Internațional al Planetei Pământ,
cu prilejul Zilei mondiale a Locuirii  
Conferința Națională PĂMÂNTUL SI HABITATUL UMAN
(Locuirea în contextul dezvoltării actuale)
2 octombrie 2008 - Academia Romană, Sala de Consiliu 
cu următoarea tematică:
• dinamica demografică și perspective de dezvoltare durabilă; • provocările actuale ale dezvoltării urbane; • satul și dezvoltarea rurală; constrângeri și oportunităti în conservarea și valorificarea patrimoniului istoric-arhitectural locuit.

Category: 

Monumente istorice in pericol: Continuă distrugerile la Moara lui Assan II, de Romulus Cristea

Autoritățile locale au împrejmuit , în sfârșit, cu plăci de beton, amplasamentul Morii lui Assan, din zona Obor-Lizeanu. Au realizat o împrejmuire de mântuială, parțială, după ce în prima jumătate a lunii mai un incendiu devastator, pus în miez de noapte, a distrus una din clădirile ansamblului clasat ca monument de arhitectură. Au făcut-o de ochii lumii, după ce scandalul ajunsese prea mare și autoritățile erau acuzate, pe bună dreptate, de complicitate cu hoții, vandalii și mafioții imobiliari. Rezultatul anchetei Parchetului după incendierea din mai a fost foarte clar: focul a fost pus de o mână criminală fiind identificate mai multe focare inițiale.



În 23 august a.c., ora 18, am mers să fac niște fotografii la moară și am rămas surprins de ce am văzut acolo. În spatele gardului, la clădirea centrală a ansamblului, o echipă formată din 4-5 oameni, coordonați de doi angajați ai firmei de pază, loveau cu baroasele și răngile în pereți și grinzi pentru a recupera fier vechi, dar și pentru a distruge structura de rezistență a imobilelor. Zgomotul loviturilor se auzea în toată zona, și era suficient să te uiți peste gard ca să-i vezi pe vandali distrugând.

Monumente istorice luate in lama buldozerelor: Moara lui Assan, demolata ilegal, de Romulus Cristea

Construita in 1853, Moara lui Assan, prima moara cu abur din Romania, se afla in prezent intr-o stare de degradare evidenta. Recentele demolari executate cu mare graba si fara autorizatiile necesare la unele corpuri de cladiri ale ansamblului, dar si distrugerile deliberate provocate unor stalpi si pereti chiar ai morii propriu-zise au transformat intr-o ruina acest monument istoric. Moara lui Assan este clasificata in lista monumentelor istorice la grupa A, adica grupa celor de valoare nationala si universala.

Cu toate ca autoritatile locale, dar si alte institutii ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moara lui Assan, distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode "consacrate", dar greu de dovedit ca infractiuni. In acest scop, o mare parte din gardul perimetral a fost distrus, cete de recuperatori de materiale de constructii facandu-si de lucru mai ales pe durata noptilor, paznicii prefacandu-se ca nu observa nimic.


Bucuresti - Moara lui Assan, demolata ilegal

"Moara de foc" de la Obor

Avand adresa cadastrala strada Halmeu nr. 25 (fosta Silozului), Moara lui Assan, o cladire impozanta, construita din caramida rosie, se afla inscrisa pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii si Cultelor. Cladirea este vizibila din zona Obor, partial de pe strazile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reinvierii, Lizeanu, Banitei, dar si de pe Soseaua Stefan cel Mare.
De-a lungul timpului, moara cu abur de la Obor a fost botezata de locuitorii Bucurestiului sub diverse forme: Moara lui Assan, Moara cu valturi, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. Inca de la demararea constructiei, la jumatatea secolului al XIX-lea, cladirea a iesit in evidenta atat datorita dimensiunilor, cat si dotarilor, care pentru acea data erau deosebite. Autoritatile locale de la acea vreme au stopat, pentru o perioada, constructia unui cos a carui inaltime a fost considerata neobisnuit de mare, lucrarile fiind reluate dupa plata de catre proprietari a unei taxe compensatorii. In anul 1906, cladirea morii a fost extinsa, corpului principal fiindu-i atasat un orologiu, devenit pentru locuitorii din zona Colentina-Obor un punct de reper. Moara a fost proprietatea negustorilor George Assan si Ioan Martinovici.

Union Internationale des architectes - TURIN 2008, TOKYO 2011, DURBAN 2014

 
Le prochain congrès de l’UIA se déroulera à Tokyo au Japon, du 25 septembre au 1er octobre 2011, sur le thème : design 2050. Cette rencontre organisée par le Japan Institute of Architect, sera pour les architectes du monde l’opportunité de confronter leurs visions de l’architecture durable. Elle contribuera aussi à définir le futur immédiat des villes et de l’environnement de la planète.

C’est à Durban, en Afrique du Sud que se déroulera, en 2014, le 25e congrès de l’Union Internationale des architectes.

Category: 

13e édition de la Forêt des Livres à  Chanceaux-près-Loches (Indre-et-Loire): Lauriers Verts

Lauriers Verts

 

La Forêt des Livres s'est déroulée dimanche 31 août, à Chanceaux-près-Loches (Indre-et-Loire). Ce festival qui se présente comme le premier rendez-vous littéraire de la rentrée, préfigure parfois les récompenses plus prestigieuses décernées à Paris à l'automne. Voici la liste des auteurs récompensés d'un Laurier Vert à l'occasion de la 13e édition de la Forêt des Livres :

Category: 

Non idem est si duo dicunt idem, un articol de Dan Culcer

Noi amândoi avem același dascăl
De Mihai Eminescu

Noi amândoi avem același dascăl,
Școlari suntem aceleiași păreri…
Unitul gând oricine recunoască-l.
Ce știi tu azi, eu am știut de ieri.
De-aceleași lucruri plângem noi și râdem…
Non idem est si duo dicunt idem.

Tu zici că patria e-n decădere,
De râs și de ocară c-au ajuns;
Când cineva opinia mi-ar cere,
El ar primi tot astfel de răspuns,
Ca de rușine ochii să-i închidem:
Non idem est si duo dicunt idem.

Căci din adâncul gândurilor tale
Răsare ură din al meu amor.
Tu ai vrea tot să meargă pe-a sa cale,
Eu celui slab îi sunt în ajutor.
Cu-același gând, noi totuși ne desfidem:
Non idem est si duo dicunt idem.

Pe mine răul, deși râd, mă doare,
Mă ține liniștea vieții-ntregi;
Iar tu uiți tot la raza de splendoare
Ce-o varsă-asupra ta a lumii regi…
Ș-ai vrea cu proprii mâni să ne ucidem:
Non idem est si duo dicunt idem.

E greu a spune ce deosebire
Ne-a despărțit, de nu mergem de-a valma.
Și s-ar vedea atunci fără-ndoială

……………

Când noi ne-am scoate sufletele-n palmă,
Ca-ntregul lor cuprins noi să-l deschidem:
Non idem est si duo dicunt idem.

http://poezii.t2i.info/mihai-eminescu/noi-amandoi-avem-acelasi-dascal/
http://snipurl.com/3j2j8



Nu trebuie sa ne luam dupa aparente. Desi spusele unora seamana cu ale celorlalti, sau sunt chiar identice, Non idem est si duo dicunt idem. Acest vers eminescian ma obsedeaza. Suntem uneori doritori de solidaritati si iesim din izolarea noastra funciara in cautarea fratelui, prietenului, camaradului, tovarasului de idei si de actiune, de proiect. Ca sa-i putem indentifica pe cei pe care îi cautam nu avem prea multe alte metode, în afara celei care ne permite constatarea ca folosim aceleasi cuvinte, ca ne pasioneaza aceleasi teme, ca respingem lucruri similare. Trei sunt sursele diferentierii : valorile la care ne referim si proiectul pentru care ne angajam si cautam tovarasi sau camarazi, metodele pe care le întrebuintam pentru atingerea scopurilor astfel definite.
Câteva situatii recente ca si altele mai vechi, traite odinioara cu pasiune si speranta, ma fac sa fiu circumspect, mai mult decât circumspect, suspicios.

Colecționarul de melancolii

Creation Category: 



închiriasem pe vremuri un zgârâie-nori
pentru evaluarea melancoliei
– unicul pod de flori între mine și Cer –
etajele înfrunzeau pe alocuri
între nivelele ´89 și ´90
inaugurând alegoria inerției
pe termen nedeterminat în Diaspora
– decretau corifeii –
până la starea nevăzută de lacrimi

steaua mea e prea sus

suprafețele mărilor vitrate
căptușite cu păsări tot mai albastre
se întindeau peste Dincolo spre Nicăieri

fată verde cu părul pădure
– exemplar unic în panoplia Maestrului –

(din sertarele vechi
fusese împrumutată
o parte din penumbra Lui
 - colecționar ludic
de suflete rătăcite)

cad fluturi de sticlă
dintr-un priveghi îndepărtat
pocnind spre cataractele adâncurilor
Cerul unui vizionar miop
iși plimbă cvadriga deasupra mării

călcâi de nesomn
atârnă-nsângerate
atâtea melancolii

dac-ai ști...
din turnul meu de fildeș
cobor inevitabil la Mestre
   

l'Ordre des architectes d'Île-de-France partenaire du Festival d'Automne : musique - Annette Messager/Gérard Pesson - Ru

 

Rubato ma glissando

Conçu et réalisé par Annette Messager et Gérard Pesson
Création. Commande du Festival d’Automne à Paris

François Lazarevitch,
flûtes à bec/musette
Ivan Solano, clarinettes
Nicolas Chedmail, cors
Caroline Delume, guitares
Sylvain Lemêtre, percussions
Elena Andreyev, violoncelles
Eric Caillou, collaboration technique

Category: 

INSTITUTUL CULTURAL ROMAN -Tel Aviv: A Complexity Application: Reconnecting the Science of the New EU Members to the World/Europ

 I.C.R

Tel Aviv

Gabriela Ștefan

 

 

(primit pe adresă personală, b.m.)

 STIRE

 

În perioada 14-19 septembrie 2008, va avea loc la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Campus Givat Ram, cea de-a cincea ediție a European Conference on Complex Systems – ECCS 2008  (http://jeruccs2008.org/conference-main).

Având ca moto cuvintele savantului Phil Anderson, laureat al premiului Nobel pentru fizică, More is different – a whole is different than the sum of its parts, conferința ECCS 2008 reunește personalități marcante ale lumii științifice mondiale și își propune să reflecte “the state of the art” în domeniul sistemelor complexe, dar și al aplicabilității acestora în fizică, biologie, bioinformatică, tehnologii ale informației și comunicării, precum și în economie și științele sociale.  

În cadrul acestui eveniment de anvergură, Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv vă invită, în perioada 18-19 septembrie 2008, la conferința-satelit intitulată A Complexity Application: Reconnecting the Science of the New EU Members to the World/European Science - the Case of Romania (http://jeruccs2008.org/node/672).

Conferința-satelit, organizată la inițiativa domnului Profesor dr. Sorin Solomon de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, conference chair al ECCS 2008, își propune să ofere oportunități pentru integrarea cercetării românești în mediul științific european/mondial, în domenii interdisciplinare și de interfață, prin implicarea cercetătorilor și studenților din instituțiile de învățământ superior și de cercetare din România în proiecte comune cu parteneri străini, liantul cooperării fiind reprezentat de cercetătorii și studenții de origine română din diaspora.

Și-au anunțat participarea personalități proeminente din România și de origine română din străinătate, printre aceștia numărându-se:

·       Solomon Marcus, membru al Academiei Române;

·       Alexandru Balaban, membru al Academiei Române, profesor la Texas A&M University at Galveston, SUA;

·       Moshe Idel, membru al Academiei Israeliene de Științe, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unul dintre cei mai eminenți cercetători ai misticii iudaice în general și ai Cabalei în special;

·       Albert-Laszlo Barabasi, membru extern al Academiei Ungare de Științe, profesor și director al Center for Network Science, Northeastern University din SUA.

·       Ilie Pârvu, membru corespondent al Academiei Române, profesor la Universitatea din București;

Evenimentul se bucură de sprijinul Academiei Române și al Președinției României, prin prezența domnului Dr. Cătălin Avramescu, Consilier de Stat, Cancelaria Prezidențială.

Category: 

Pages