 | |
| Salonul de carte Paris 2008© Marina Nicolaev | |
Nu știu dacă Rașel este chiar cel mai bun roman al meu. Este părerea lui Nicolae Breban care se entuziasmează repede și pe urmă uită. Cât despre cel mai important critic din România, Nicolae Manolescu, nici nu a avut timp ca să se uite prin ea. Cine se mai interesează astăzi de singurul scriitor evreu în viață din Franța și care, vai Doamne, scrie despre evrei ? Am auzit că ar fi vorba de turnat un film, la Brașov, la Paris și în Africa.
 | |
| Salonul de carte Paris 2008, Neagu Djuvara și Daniella Mutiu la standul României© Marina Nicolaev | |
Dintre alte cărți scrise de dumneavoastră mai amintim : «Le Rendez-vous de Kronstadt» Ed. Belfond (1998), «Le Denonciateur» Ed. Buchet Chastel (1990) «L'insomniaque du Danube» Ed. Balland, «Nous n'irons plus a Sils Maria» Ed. Denoel – 1995, Rachel Ed. Belfont (1998) etc. Intenționați să mai publicați și alte traduceri în limba română ale romanelor dumneavoastră ?
Poate ar fi "Nous n'irons plus a Sils Maria" și o nouă ediție din "Insomniaque du Danube" publicat acum câțiva ani în condiții deplorabile de către d-na Geta Dimisianu. De altfel am un excelent traducător, domnul Alexandru Sârbu, fost coleg de liceu.
 | |
| Salonul de carte, Paris 2008© Marina Nicolaev | |
Care este punctul de vedere al dumneavoastră privind literatura contemporană și tendințele acesteia ?
Literatura contemporană în Franța este cam pe ducă. Nu este cazul cu literatura din Statele Unite unde scriitori ca Roth, Jonathan Little (care scrie în frantuzește) sau în Germania unde scriitorii revin la stilul clasic, ancorat în realitatea timpului nostru. Din păcate, publicul cultivat se rărește din ce în ce, cititorii doresc mai cu seamă literatură de divertisment. De asta, eu nu prea mă simt capabil.
Ce anume iși dorește astăzi un scriitor de limba franceză originar din Romania, în mediul literar internațional?
Ca mai toți scriitori din lume. Să beneficieze de o audiență cât mai largă.
Ce impresii aveți de la Salonul de carte 2008 de la Paris, unde a fost invitat de onoare Israelul?
Pentru prima dată, datorită doamnei Cârneci (directoarea ICR Paris -n.n.) și a domnului Basarab Niculescu**, am avut privilegiul să fiu prezentat, literatura mea și eu însumi, la standul românesc în fața unui public numeros românesc și israelian. Aceasta m-a bucurat în mod deosebit.
Este internetul un instrument ce poate deservi Cultura?
Internetul este un mijloc de prim-ordin pentru a sluji cultura, cu toate lipsurile lui. Totuși CARTEA va dăinui cu toate profețiile pesimiste ale d-lui Mac Luhan care vedea apusul galaxiei Gutenberg. De altfel, realitatea a invalidat teoriile domniei sale, formulate acum câteva zeci de ani.
Marina Nicolaev mulțumește scriitorului Edgar Reichmann pentru interviul acordat, în premieră, e-zinului www.omnigraphies.com. Paris, 2008
**Basarab Nicolescu este un fizician și filosof român din Franța. Fizician teoretician la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris VI. Actualmente este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. S-a născut la 25 martie 1942 în Ploiești. A urmat cursurile Liceului „I.L. Caragiale” din Ploiești (1956–1960) și ale Facultății de Fizică din cadrul Universității din București (1960–1964). În 1965 și-a susținut lucrarea de diplomă "Câmpurile Yang-Mills și autointeracțiunea câmpurilor vectoriale". A fost asistent (1965–1968) la Universitatea din București. În 1968 s-a stabilit în Franța, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI. Între 1969 și 1970 a fost bursier al Comisariatului pentru Energie Atomică. În 1970 a intrat ca fizician la CNRS, peste trei ani susținându-și doctoratul de stat în științe fizice ("Contribution à l’étude théorique de la diffusion pion-nucléon"). În 1973 introduce un nou concept (Odderon), care a deschis un nou domeniu în fizica interacțiilor tari. În 1976 a obținut cetățenia franceză. A fost „senior visiting scientist” la Lawrence Berkeley Laboratory (1976-1977) și la Universitatea din Londra (1979) și profesor invitat la Universitatea din Girona (Spania) (2000–2001). Opera sa se concretizează în peste 130 de lucrări științifice de specialitate și în numeroase lucrări privind transdisciplinaritatea, toate citate în întreaga lume. Este președinte și fondator al International Center for Transdisciplinary Research and Studies (CIRET), o non-profit organizație (163 membri din 26 țări).
*Edgar Reichmann - Născut în România la Galați dintr-o familie de evrei, a făcut liceul evreiesc la București și Facultatea de Psihologie și Pedagogie din București. A părăsit România în plină perioadă stalinistă și s-a stabilit la Paris. A colaborat la revista L'Arche (revistă lunară evreiască de expresie franceză) unde Reichmann demască manifestațiile antisemite atât în timpul celui de-al doilea război mondial cât și sub dictatura comunistă. În 1962, Edgar Reichmann publică primul său roman "Le Dénonciateur" (éditions Buchet-Chastel) unde prezintă acuzator, situația critică a evreilor după cel de-al doilea război mondial în România. În perioada 1962-1990 Edgar Reichmann a făcut parte din Secretariatul UNESCO pentru probleme de educație și cultură, având funcții la Paris și Abidjan în Côte d’Ivoire, și a continuat să publice la L'Arche, iar din 1970, în paginile literare ale jurnalului «Le Monde» unde publică numeroase articole despre proza israeliană și a țărilor din Europa de Est.
