ROMANIAN POETRY

Gliptica Brassai

Creation Category: 

 

  
  

Țin în palme modelul perfecțiunii
menina prin viciul comparației
alta din limbajul celei dintîi mitologii toscane,
apoi închid ochii în șoaptă, mai departe de viață
și mușc adînc, de neuitat,
ca și cum ne-am săruta în școli publice
dulce amar, cu inima prin care mergem
în armonii disonante
oricît de realistă pare culoarea lui Bosch
peste cîmpurile de zăpadă ale infernului,
fluturii se amestecau în veghe de noi
cu genunchii mai jos decît osul iliac
la culesul mierii cu mintea complet transparentă
umerii și palmele ascultînd liniștea

o ceremonie de nuntă,
din care lipseam doar noi...

 

omotetie

Creation Category: 

 

lui M, in memoriam

 

mările se pierd desfigurate
nu mai recunosc tăcerea arhipeleagului
despre care se scriu încă poeme de ceață

se întorc cuirase de ploi ruginite din alt echinocțiu
prin oasele navigatorilor spălate de nori
târziu se vor aduna păsările cerului într-un singur naufragiu

e o toamnă avidă plină de umbre
cusute pe degetele tale străvezii prelungi
biocenoze fragile de-o noapte

și dac-ar fi să strigi
aș înflori de două ori amar
la capătul lumii







2006-10-10


 

 

eclipsă

Creation Category: 

 

lui M, in memoriam

 

 

ai pierdut vreodată pe cineva la amiază
între două săruturi

mările se retrag din arhipeleaguri și tu știi
că nici un continent nu mă însingurează mai mult
ca această neliniște cronică în bernă

se întîmplă de niciunde să îmi scrie un alt compendiu tandru
despre scenografia norilor
sau partea de umbră înflorită a eclipsei

într-o zi ne vor semăna pe frunte toate grădinile cerului
îmi șoptea
dincolo e raiul









8 septembrie 2006

ai să-mi spargi timpanele

Creation Category: 

 ascult muzică la căști

doar ca să nu te aud țipând

îmi repet că ai sa vii înapoi

ca pe o definiție

vântul îmi usucă buzele

și mă deshidratează

sigur ai să vii tu cândva

pe cetății femeile primesc flori

aș vrea să mă fac mică

să nu primesc flori și să nu te aud țipând

Detaliu la Vall

Creation Category: 

 

 

 
  
O singură dată m-am întors pe urmele mele
cînd te-am găsit
un caballero sin caballo
pe ultima pagină a jurnalului,
puneai Kahuna să strige Sufletul Gaiei
deși știai dinainte
că țărmul acesta sînt eu însămi,
șlefuită în culorile triste
ale inimii...

Fabrigando Kirkegaard

Creation Category: 



au mâncat ciocolată moliile
au mâncat berzele ciorapii cadrilați
bronzul turnat în statui ecumenice
cai morți pe un câmp desfrunzit fără jelenii
la capul mormântului meu esențial desenat în palmă
castel îmbrăcat de Prado
defilare molcomă peste acoperișuri fantomatice
îmbulzire la cina cea din urmă
fabrigando! strigau nuntașii
nu mai e loc de pus vin în cană
râdeam la sforăitul petardelor mulate
pe grumazul călăilor prost bărbieriți
toți așteptau sa se întample ceva
să cadă o cometă

cartierul vechi

Creation Category: 

  
 bianca marcovici, Veneția  


 
Veneția de altădată,
ziduri scorojite
lumea continuă să fie acolo să se roage
să-și amintească, să fie.
în acest fost ghettou miroase încă a carne arsă
sufletele lor se ascund printre crăpături
și ne privesc, ne ascultă, ne adulmecă...
și noi niște turiști din Israel
care le  mai căutăm pașii...
un cor de voci  intonează acea suferință
a celor care
       încă
       nu și-au găsit liniștea deplină
ziduri scorojite
cămine părăsite
cordon ombilical rupt.

  
  

 

Te amare

Creation Category: 

  
  
Zeii te omoară mai mult din milă decît din dragoste și după ce le trece mînia, te prefac într-un rîu care va ieși din valuri cu frunze de arțar roșii, repetînd din memorie lecția de marți. Desigur, iluziile sînt pierderi așa de asemănătoare că ai timp să întorci ochii mereu în direcții neașteptate, pe principiul cercului unde fără îndoială, nu se reduce  totul la expresia senină a uitării, din Rosenauer burg. Nu, în nici un caz ! În lipsa de sine și înțelepciunea înstrăinării
, caut ziua sfîrșită de mult așa cum apărea ea în public, oxidînd aurul si covăsind laptele de iapă becisnică, în plenitudinea bătrîneții. Tristețea mea are aerul unei glorii pierdute, un om povestindu-și asfințitul în cinstea morții într-un bordei cu acoperiș de scînduri, înnegrit, murdar și ud din cauza ploilor. O lampă pe care ai aprins-o crepuscular, într-o hieratică și brutală himeră. Dar mai ales amară. Ca atunci cînd strivești sub talpă, fluturi...

Pages

Subscribe to RSS - ROMANIAN POETRY