SCIENCE-FICTION

Misterul Roswell după cinzeci de ani/Ion Hobana

Creation Category: 

Misterul Roswell după cinzeci de ani

Editura Agni, 1997

 

 

 ION HOBANA 

 

Cunoscut ca autor și exeget SF, Ion Hobana s-a afirmat și ca un foarte avizat cercetător al fenomenului OZN.După investigații întreprinse timp de trei decenii, în țară și în străinătate, el este convins de realitatea fenomenului, pe care a încercat să o demonstreze și în lucrările sale anterioare.Misterul Roswell reprezintă o încununarea efortului său de a răspunde acestei provocări pe care Necunoscutul o lansează rațiunii umane.

Somnul ielelor/Györfi-Deák György

Creation Category: 


 

Somnul ielelor

un articol de Györfi-Deák György

Liviu Radu - Waldemar
Tritonic, București, 2007

Era normal ca Liviu Radu, traducătorul lui Abraham Merritt, Gordon R. Dickson și Neil Gaiman, fan declarat al lui Terry Pratchett și Roger Zelazny, să scrie și un roman fantasy, după „Triptic”-ul de debut (1999), thrillerul „Spaime” (2004) și îndrăzneața ucronie „Opțiunea”, căreia nici acum, după patru ani de la apariție, nu mă pot hotărî să-i aplic eticheta de SF. E cu totul altceva decât s-a scris la noi și cândva va conta ca atare.

Trei simboluri ale anticipației clasice Robur, "Albatrosul", "Groaza"

Creation Category: 

un articol de Ion Hobana

La 25 august 1886, două zile după apariția ediției in-18 a romanului, Jules Verne îi scria lui Nadar:


„Dragă prietene,

Îți trimit prin Hetzel un Robur Cuceritorul. Vei regăsi în el toate ideile tale despre aparatul Mai greu ca aerul ! Sub forma unei pure fantezii, am vrut să reiau problema care ne "preocupa, îmi vei spune dacă ești de acord și dacă-ți place. Aveam cu douăzeci și cinci de ani mai puțin când vorbeam despre toate astea."



Douăzeci și cinci de ani mai puțin... În 1861, frecventând Cercul presei științifice, agentul de bursă și autorul unor piese, librete, povestiri care-i aduseseră doar un modest succes de stimă, îl cunoscuse pe Gaspard-Felix Tournachon, devenit Tournadar cu alte două decenii în urmă când era la modă să se adauge fiecărui cuvânt terminația „dar”, în 1842, acest ziarist, romancier, caricaturist și mai cu seamă fotograf al literaților, artiștilor și savanților adoptase ca pseudonim mai concisul Nadar. Din 1858, el se specializase în fotografierea aeriană, operând din nacela unui balon. Or, Jules Verne publicase în 1851, în „Musée des familles”, povestirea O călătorie cu balonul, mai curând o incursiune romanțată în istoria aerostaticii. Mi se pare firesc ca, întâlnindu-se, cei doi să fi discutat despre preocuparea comună, stimulată și de interesul general față de controversata chestiune a dirijării aerostatelor : între 1850 și 1862, la Academia de Științe din Paris au fost prezentate peste o sută de comunicări consacrate subiectului. Literații împărtășeau această preocupare. Théophile Gautier era convins, în 1850, că mijlocul de a dirija baloanele va fi găsit curând, „calea văzduhului fiind perfect practicabilă”.

Pages

Subscribe to RSS - SCIENCE-FICTION