Dezvoltarea orașelor, schimbările survenite în existența și structura comunităților umane, evoluția formelor arhitecturale, noile modalități de expresie artistică, generate de noile tehnici / tehnologii și materiale, au influențat și au transformat, în ultimul secol, tipologia Artei Urbane / Artei în Spațiul Public. Arta Tehnologică, Arta Temporară și Arta Efemeră sunt câteva forme de artă actuală care se intersectează și coabitează în Arta Urbană unde materialele inteligente și ecologice diversifică posibilitățile de remodelare estetică a ambientului citadin.
Orașul actual abundă în imagini pe suport concret și efemer, realizate în tehnici tradiționale și noi media. Opera unică și produsul artistic de serie, monumentul care aspiră la veșnicie și performance-ul stradal sau evenimentul media și proiecțiile urbane cu caracter temporar și efemer, toate acestea fac parte din arealul artelor vizuale în oraș – interfața noului vizual citadin. Relația tradițională arte vizuale-arhitectură, regăsibilă de-a lungul secolelor în forme de artă monumentală, comemorativă / celebrativă și decorativă, ca sculptură, pictură murală, tapiserie, compoziții modelate în ceramică, metal și sticlă, își revendică, în a doua parte a secolului al XX lea, un nou statut prin site specific art / artă specifică unui sit – Urban Environmental Art. Lucrările din această categorie remodelează spațiul urban într-o abordare complexă artă-urbanism. Dimensiunile estetice se ramifică în zona socialului. Locuitorul cetății nu rămâne doar un spectator care contemplă opera artistică. Profund relaționat arealului artistic multidimensional al spațiului contemporan cetățeanul / spectatorul / trecătorul orașului abordează o atitudine participatorie / interactivă, iar în cazul unor forme de artă precum Live Art, Land Art, performance stradal, proiecții pe clădiri, graffiti, teatru alternativ, evenimente media, devine actant și coautor al spectacolului artelor vizuale în oraș.
Numeroase fundații guvernamentale și particulare europene și americane au studiat, încă din a doua parte a secolului al XX lea, complexitatea acestui fenomen și au elaborat strategii de abordare, promovare, eligibilitate și diseminare a problematicilor legate de Artele Vizuale în Oraș / Arta în Spațiul Public / Arta Urbană. Politicile urbanistice contemporane înseamnă planificare - viziune și reprezintă rodul unor cercetări științifice – artistice, a unor echipe interdisciplinare, care asigură direcțiile de dezvoltare urbanistică și conferă echilibru volumetric, ecologic orașului, cartografiând-ul cu posibile și necesare intervenții de Artă în Spațiul Public. Politicile urbanistice devin realitate doar printr-o armonizare conștientă, etică și profesionistă între specialiști - factori de decizie, instituții – fonduri de stat și particulare.
Din prisma strategiilor culturale preocuparea pentru dimensiunile estetice ale orașului, într-un discurs vizual coerent și care să promoveze arta contemporană și noile medium-uri artistice, își are începuturile, în spațiul american încă din perioada Roosevelt. După 1970, în America, a fost dezvoltat un proiect, sub patronaj guvernamental, numit Works Progress Administration (WPA), care utiliza un procent din fondul de construcții pentru realizarea unor lucrări de artă. Scopul declarat era ca aceste lucrări de artă să nu fie doar inserții vizuale în peisajul urban ci Artă în Spațiul Public / Public Art care să contribuie la crearea unui spațiu public comunitar identitar în care să se regăsească cultura locală cu moștenirele, aspirațiile și simbolurile lumii actuale.
Intervențiile de artă în spațiul public american și european au motivații comune, și acestea țin de integrarea în planificarea urbană a lucrărilor de artă de for public, cu focalizări evidente în diversificarea modalităților de expresie artistică, tehnică, prin alăturarea noilor tehnologii electronice. Alte scopuri, a căror dimensiune umanistă / culturală, constând în grija pentru cetățean și viața sa spirituală, atât de trunchiată și contorsionată, prizonieră a mecanismului orașului-fabrică în care trăim, le găsim evidențiate în implicarea comunității, care este beneficiarul lucrării, și în permanenta preocupare pentru redefinirea spațiului citadin aflat într-o continuă schimbare.
În Europa ultimilor ani s-au înmulțit evenimentele de Artă în Spațiul Public și proiectele comune interdisciplinare de elaborare și promovare, diseminare a practicilor artistice de Urban Art. Familiarizarea unui public larg și a factorilor de decizie, din domeniul management-ului teritorial urbanistic și cultural, a dus la înființarea unor Fundații care să se implice în acest fenomen ce-și dezvoltă rhizomatic structurile multimediale în definirea noului vizual urbanistic contemporan. Programul The Nouveaux Commanditaires, Foundation de France (1991) și pe aceleași principii configurat programul Nouvi Committenti, Fondazione Adriano Oliveti (2001, Italia), sunt programe axate pe activități și practici artistice interdisciplinare, multimediale legate de problematicile contemporane arte – urbanism – oraș. Politica lor este de a considera cetățeanul / beneficiarul ca pe un comanditar iar rolul acestor organizații ar consta și în medierea acestor opțiuni culturale cu proiectele artistului chemat să realizeze lucrarea.
Toate aceste fundații au în strategia lor, ca obiectiv fundamental, conștientizarea partenerilor, fie ei factori administrativi, sponsori sau comunități urbane și public larg, de necesitatea Artei în Spațiul Public în toate formele sale de manifestare de la concret la efemer. În acest scop sunt organizate expoziții și promovate proiecte educaționale accesibile care includ vizitarea unor situri artistice specifice, conferințe, workshop-uri în care oameni cu categorii diferite de vârstă sunt familiarizați cu practicile artistice contemporane, emisiuni TV și web-uri specializate. Numeroase intervenții artistice în spațiul public se datorează inițiativelor private și programelor bazate pe voluntariat artistic și comunitar.
Evenimentele artistice, cu caracter permanent / temporar / efemer, dedicate artelor vizuale în oraș, în România, sunt puține și anemic organizate. Am putea spune că este vorba de lipsă de fonduri și de incapacitatea factorilor culturali responsabili să se implice, dar nu putem să nu remarcăm și faptul că Arta în Spațiul Public, demers artistic cu multiple valențe estetice – culturale, nu beneficiază, pe cât ar fi necesar, de o argumentație teoretică din partea specialiștilor și de o conștientizare, în acest sens, a tuturor celor care viețuiesc în mediul citadin. Deasemenea manifestările care au loc nu sunt promovate de către massmedia, cu excepția celor câteva publicații culturale și a canalului TV Cultural care le menționează. Tematica rolului artelor vizuale în cetate este vastă și coabitează cu multe domenii ale vieții urbane. Ea depinde de profesionalismul factorilor administrativi și de cunoașterea modalităților de expresie artistică specifice Artei Urbane de către factorii de decizie culturali. Politicile culturale adecvate, strategiile ce ar trebui să existe, nu pot fi importate automat. Este necesar un efort conjugat în echipe mixte de arthitecți, urbaniști, peisagiști, artiști, designeri, sociologi, antropologi, scriitori, filozofi, ingineri, factori din administrația publică locală și administrația culturală care să conlucreze în cadrul unei platforme de dezbateri asupra legislației în domeniul Artei Urbane / Artei în Spațiul Public, platformă care să funcționeze și să genereze idei, proiecte, sisteme contributive, viabile de a organiza și monitoriza Arta în Spațiul Public.
Bucureștiul este dezlânat urbanistic și sărac în intervenții de Artă în Spațiul Public. Sunt forme de artă care lipsesc cu desăvîrșire și mă refer la Neon / Light Art, Cinetic Art, environment mixt media, Locative Art, obiecte și instalații de Artă Urbană cu caracter temporar și Ephemeral Public Art. Școala de arhitectură românească este recunoscută internațional și avem arhitecți și birouri de arhitectură capabile să elaboreze proiecte și programe urbanistice care să remodeleze țesutul urban al orașelor noastre. Există însă o legătură fragilă între arhitecți și artiștii vizuali creatori de Artă Urbană ceea ce a dus, și din păcate se continuă, la o precară ambientare urbană cu intervenții de Artă în Spațiul Public.
Cooperarea și parteneriatul, cu factorii de decizie din administrația locală, guvernamentală, cu comisiile de urbanism și patrimoniu, cu fundații de artă și prieteni ai artelor / posibili sponsori, reprezintă pârghii, ale unui mecanism complex, care face posibilă realizarea operei de Artă Urbană / Artă în Spațiul Public. De la alegerea proiectului la transpunerea in situ, etapele, unei lucrări de artă de for public cu caracter permanent / temporar / efemer, sunt gestionate de artist și specialiști, factori din administrație și parteneri sociali.
Artiștii vizuali cunoscători ai domeniului Artă Urbană /Artă în Spațiul Public și ai legislației și politicilor culturale administrative specifice locale / europene trebuie să facă parte din comisiile de specialitate pentru a se evita erorile / ororile precum cele apărute în ultimii ani ca Artă în Spațiul Public în București și în alte orașe din țară.
Artistul vizual se implică frecvent într-un activism cultural articulat la politicile culturale, generate de putere, cu care interacționează și le influențează. Opera de artă are capacitatea de a rezista și de a nu fi asimilată ci integrată unei culturi, foarte adesea, supusă unor presiuni colonizatoare, guvernată de factori de decizie mediocri sau supusă mai recentului tăvălug al globalizării. Politicile arhitecturale, estetice, sociale, culturale, educaționale urbane capătă o dezvoltare coerentă numai printr-o preocupare constantă și competentă în elaborarea unor strategii de proiectare și realizare a unei ambientări citadine cu intervenții artistice.
Arta în Spațiul Public impune o planificare a spațiilor care pot fi integrate într-un plan urbanistic de dezvoltare citadină. Relaționarea ambientului de Artă Urbană la alte proiecte zonale poate fi făcută profesionist numai prin cooperarea mai multor factori – administrație / parteneri și actori sociali / posibili sponsori, oportunități evenimențiale și voluntariat vizionar artistic și voluntariat comunitar.
Arta în Spațiul Public reprezintă un capitol esențial în programa de învățământ a Catedrei de Artă Murală și se constituie ca obiect de cercetare / creație teoretică și practici artistice, temă de studiu fundamentală în cadrul Studiilor de Master - specializarea Artă Murală – Artă în Spațiul Public în cadrul Facultăților și Universităților de Arte din București, Iași și Cluj.
Intervenția de Artă în Spațiul Public cu caracter permanent / temporar / efemer joacă un rol important în scenografia citadină prin polisemantica și multidimensionalitatea conținută în interfața sa estetică, educațională, funcțională, ca parte a mecanismului social-politic-cultural urban.
Consider ca fiind o necesitate înființarea în București și în orașele din România a unor Asociații / Fundații Guvernamentale / Private de Urbanism și Artă în Spațiul Public / Artă Urbană, în care să activeze specialiști care să monitorizeze acest domeniu.
În acest sens în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici din România un grup de artiști au inițiat constituirea Filialei Arta în Spațiul Public a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Membrii Filialei Arta în Spațiul Public pot fi artiști vizuali cu diferite specializări care au semnat lucrări de Artă în Spațiul Public cu caracter permanent, temporar și efemer. Membrii Filialei Arta în Spațiul Public pot face parte din alte Filiale UAPR cu condiția să-și achite obligațiile ce le revin prin respectarea Statutului UAPR și a Filielei din care fac parte.
