Musée d’Orsay ©Marina Nicolaev

In perioada 30 iunie – 13 septembrie 2009, Musée d’Orsay oferă publicului o integrală a colajelor originale aparținând lui Max Ernst (1891-1976).

Expoziția a fost organizată de Musée d’Orsay în parteneriat cu Albertina din Viena și Max Ernst Museum din Brühl (locul de naștere al artistului), Kunsthalle din Hamburg precum și de Fundacion MAPFRE din Madrid și itinerată din 2008 până în 2009, în toate muzeele partenere menționate.

Prezent în comunitatea artiștilor din Montparnasse și prieten din anii 1920 cu Paul Éluard, André Breton, Paul Klee, Apollinaire, Alberto Giacometti, Marcel Duchamp, Marc Chagall ș.a. Max Ernst, pictor și sculptor german, cu studii filosofice și de istoria artei între 1909-1920 la Bonn, este considerat exponent de seamă al dadaismului și surealismului secolului XX.

Un surealist convins, captivat total de Manifestul surealismului al lui André Breton, Max Ernst încearcă să înființeze după primul război mondial, un grup Dada la Cologne alături de Arp și Baargeld, dar revine curând în mediul parizian.
În acest mediu, Max Ernst pictează în ulei, cucerit de De Chirico, sculptează impresionat de Giacometti, lansează tehnica frotajului în grafică și decorează spectacolele baletelor rusești, demonstrând calitățile sale artistice remarcabile.
Este un artist heterogen a cărei vitalitate creatoare se va dezvolta în mediul artistic din America anilor 40, sau, mai târziu în Franța unde revine și se stabilește definitiv în 1953.

Cele 184 de colaje originale reprezentând «Une semaine de bonté» au mai fost expuse o singură dată, în 1936 la Madrid.
Colajele expuse acum la Paris au fost realizate cu ocazia unui sejur la Vigoleno, nordul Italiei, în 1933.
Max Ernst realizează primele sale colaje în 1919, ca mai târziu să inventeze practic, în 1929, romanul-colaj cu «La Femme cent têtes».
De altfel, colajele din această expoziție au servit ca manuscris pentru romanul ilustrat surealist publicat mai târziu la Paris în 1934 și dispuse în cinci mari caiete.
In ordine cronologică, ele constituie de fapt, al treilea roman-colaj, după «Rêve d’une petite fille qui voulut entrer au Carmel» din 1930.

Ca tehnică, colajele, de o finețe a detaliilor impecabilă, în care abia sesizezi decupajele, sunt alcătuite din fragmente de xilogravuri utilizate în jurnale de științe naturale, cataloage de vânzare sau romane populare de la începutul secolului al XX-lea.

Colajele lui Marx Ernst au o deschidere interesantă în care temele dominante precum moartea, gelozia, tortura, puterea, catastrofa, dragostea, libertatea se combină cu legende, povești, inserții virtual poetice, alegorii mitologice până la Geneză, de-o manieră spectaculară de excepție.
Sunt efectiv fascinante, prin universul abordat, atât de aproape de oniric, conturate de un surealism autentic.

Dispunerea, atât în expoziție cât și în caietele publicate (exemplarele fiind prezente la Musée d’Orsay, este organizată după zilele săptămânii, începând după concepția lui Marx Ernst, cu Duminica (având elemente «La Boue» și «Lion de Belfort» - ce pentru el reprezintă indiscutabil, semnul puterii, violenței, torturii și morții), apoi Luni (element «L’eau»), Marți («Le feu»), Miercuri («Le sang», «L’Œdipe»), Joi («Le noir», «Le rire de coq» și «L’ile de Pâques»), Vineri («L’intérieur de la vue») și în sfârșit, Sâmbătă («L’inconnu», «L’envie»).

Caietele publicate și expuse de altfel în expoziție, au culori diferite, respectiv: violet, verde, roșu, albastru și galben, nuanțele fiind «împrumutate» de către organizatori în dispunerea sălilor.
Structura de expunere a colajelor lui Max Ernst în expoziție, s-a inspirat din forma de publicare a romanului grafic ce apare astfel ca gen în 1934.

Așa cum menționa comisarul expoziției, Werner Spiess, acest ciclu bulversant se reunește într-o veritabilă «carte a secolului», mult mai multe detalii fiind cuprinse într-un volum «Max Ernst. Une semaine de bonté. Les collages originaux» realizat sub conducerea lui Werner Spiess, 320 pagini, 45 €, Fundacion MAPRE/Editions Gallimard, cu participarea Musée d’Orsay.

Max Ernst este un actor major al surealismului secolului al XX-lea, format în spiritul caracteristic avantgardiștilor europeni într-o lume contrastantă, plină de conflicte mondiale, progres și inerție, care își reclamă și proclamă propriile principii artistice constituind o artă ce a revoluționat astfel un întreg secol.