COMMUNITY

Meridiane jurnalistice

Creation Category: 

Meridiane jurnalistice ( 31 )

  

                        PREZENȚE ISRAELIENE  ÎN PRESA  ROMÂNEASCĂ

                                                  Liviu MOSCOVICI            

           

 În plină ofensivă a tehnocrației, cînd comunicarea electronică este din ce în ce mai fertilă, accesul la publicațiile periodice din întreaga lume  nu mai este o problemă.Nu ai nevoie să ai abonament la o mare bibliotecă, nu mai trebuie să foiletezi sute de pagini de revistă ca să găsesti un nume sau o referință literară[. Computerul a venit, și vine, în sprijinul cititorului, cu programe de lectură gata făcute, cu selecții literare realizate cu mare atenție, cu posibilități  de cercetare aproape nelimitate.           

Pentru  lectorul interesat de problemele literaturii israeliene de limbă româna, o trecere în revistă a presei din România îți oferă surprize  deosebite. În paginile unor reviste și ziare de prestigiu, din capitala României sau din alte  localități,mai mari sau mai mici, ai bucuria să găsesti informații, note, recenzii , studii, referitoare la viața literară israeliană. Găsesti și traduceri din literatura  ebraică, fragmente de opere literare scrise în limba română – iată deci o gamă  de materiale  care aduc suficiente dovezi că în Israel există o viață literară  activă, că aici se scrie într-o limbă literară  cu merite apreciabile, că există scriitori talentați …           

Cîteva notații pe marginea unor articole apărute in presa românească aduc dovezi referitoare la aceste  constatări.                                    

Vocea  Poeziei             

Dacă citești cu atenție colecția revistei  ROMÂNIA LITERARĂ ( publicație ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România) ai posibilitatea să găsești  ,la intervale mai mari sau mai mici, semnături ale unor scriitori din Israel ( precum Gina Sebastian Alcalay),recenzii pe marginea unor noi apariții editoriale (analizate cu acribie de Tudorel Urian, de  Daniel –Cristea Enache), note privind manifestări culturale.Tot așa cum ai să găsesti ample materiale dedicate  unor personalități ale culturii române  provenite din rîndul comunității evreiești.Au reținut, nu demult atenția, medalioanele dedicate profesorului Paul Cornea ( București), eminent cadru didactic ,cercetător al istoriei literare românești,teoretician și sociolog al lecturii.             

O recentă apariție a  “ României literare”  ( nr. 5 din 6 feb.2009)  ne oferă  o plăcută surpriză. Poeta Grete Tartler analizează, pe spațiul unei întregi pagini de revistă,  ultimul  volum de poezii  apărut sub semnătura Biancăi Marcovici, cunoscuta poetă din Haifa, cu o apreciabilă operă poetică asupra căreia am referit și noi de mai multe ori în paginile ziarului “Viața noastră “  Grete Tartler  s-a oprit asupra volumului   “ Espresso dublu la Ierusalim”, volum interesant   ; pentru prima oară Bianca Marcovici apare cu o carte bilingvă, româno-ebraică, una din puținele apariții de acest gen din Israel.Articolul din revista bucureșteană este întitulat „Cele opt note ale gamei”, titlu  bine ales,  care sintetizează  unul din mesajele cărții  poetei de la  Haifa.Pentru a-și explica titlul recenziei, Grete Tartler scrie : „ Cele opt note sînt clasicele drumuri ale căutării de sine. Iubirea revine cel mai des, așa cum  tonica nu lipseștedintr-un acord.Dar revenirea nu e întotdeauna ușoară și maestrul care  ține sunetele în cristal e conștient de dificultăți /....(v.poezia „ Experiment cu marionetă”, n.n. ).../.Printr-un glisando,   o alunecare dintr-o tonalitate în alta, poeta își transferă sentimentele într-un plan mai înalt” ( așa cum face în poezia „ Din depărtări”).           

 Recenzia din” România literară”  caută , și reușește , să dovedească pentru ce  Bianca Marcovici și.-a întitulat volumul „Espresso dublu la Ierusalim”, făcînd referiri la  conversația, într-o clipă de răgaz, cu sinele, la preocuparea poetei de a extrage esența din realitatea ce o înconjoară. Se remarcă apoi și alte cîteva linii  tematice : curajul de a aborda  teme grave ale existenței: războiul, amenințarea morții ca și dragostea față de  Ierusalim ( oraș  unde Bianca Marcovici  găseste că „ divinitatea  este atât de aproape”). Alte  elemente care merită a fi reținute sînt cele referitoare la Iași, orașul tinereții și al debutului poetic, dragostea față  de  limba română (  cea  asemănată „ cu cernoziomul adăugat în doze mici...).             

O recenzie a unei  poete din România care scrie despre o altă poetă ce trăiește în Israel, o dovadă a  pătrunderii  poeziei israeliene  în spațiul vieții literare din România.                                    

Vocația  dialogului                

Recent, la Tîrgul internațional de carte de la Ierusalim,  a avut loc un eveniment  de excepție. Editura Polirom ( din Iași) a lansat, cu succes, primele volume dintr-o integrală a operelor lui Norman Manea. Eveniment literar de  deosebită importanță și care a fost oglindit în numeroase ziare și reviste nu numai din România. Publicația „ Bucureștiul cultural” nr. 14 (77) , sub semnătura cunoscutei și apreciatei scriitoare Gabriela Adameșteanu, publică o amplă recenzie a cărții  :” Norman Manea. Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici „ -   carte de mare interes pentru cunoașterea profilului  artistic, etic  , atît al  scriitoruluii român ce trăiește în S.U.A., ( al lui Norman Manea), cît și al cercetătorului și profesorului  din  Israel,( al lui Leon Volovici), și care este cunoscut  și pentru importantele contribuții de istorie literară românească.             

Gabriela Adameșteanu  își întitulează articolul „ Norman Manea. Un spirit european”.Atenția noastră, a cititorului din Israel, este atrasă în aceeași  măsură, atît de  contribuția lui Norman Manea cît și  de   cea a   profesorului Leon Volovici la realizarea cărții .Interesante sînt  cîteva din reflecțiile Gabrielei Adameșteanu :           

„Intrebările lui Leon Volovici pun jaloanele discuției : ele sînt determinate de cele cîteva curajoase ieșiri publice ale lui Norman Manea, care au fost urmate  de îndelungi campanii de presă contra lui.Interviul se întinde pe două decenii și are loc în trei localități, întîmplător așezate pe trei continente : începute în 1982-1983, în România, la București, sînt continuate în Israel, la Ierusalim, în 1999, și , apoi în Statele Unite , la Bard College / New York, în 2007.”. De altfel,  analizînd afirmațiile lui Norman Manea, autoarea recenziei se referă permanent la conținutul întrebărilor formulate de  Leon Volovici. Aceasta   ne duce la ideea că  profesorul de la Ierusalim a reușit să găsească cele mai bune  metode pentru  o discuție între doi mari scriitori, să găsească adevăratele căi pentru cunoașterea operei lui Norman Manea, a sufletului de scriitor român , de scriitor care își afirma  evreitatea și  care a suferit în urma deportărilor, a politicii regimului comunist din România,a antisemitismului contemporan.             

Un spațiu important se acordă întrebărilor puse de Leon Volovici  despre  legăturile lui Norman Manea cu spiritualitatea evreiască.Problemă deosebită de importantă și la care  scriitorul aflat  în America a răspuns  foarte exact  : „Sînt implicit , mai curînd, nu explicit, al unei spiritualități care este și iudaică. Dacă mă raportez la spațiul literaturii noastre, sînt un scriitor înrudit cu Blecher, nu cu Peltz „ . În același timp Norman Manea își recunoaște afinitățile cu Schultz, Bassani ori Bellow.           

Cele cîteva cuvinte cu care se termină recenzia sînt caracteristice pentru  arta cu care a fost scrisă cartea : „ Recunoști privirea pătrunzătoare / a lui N.M./, care  nu  pierde nici un detaliu ca  și marca stilistică a celui care își privește cu o senină înțelegere căutările și rătăcirile tinereții. Din ele se conturează azi un destin literar de excepție".                                     Frumusețea călătoriilor            

Cunoscuta revistă a Federației comunităților evreiești din România, „Realitatea evreiască” , publică în numărul 308, din 26 noiembrie 2008, un interesant dialog cu  G.Mosari, cunoscut cititorilor din Israel pentru atrăgătoarele  lui cărți referitoare la călătoriile efectuate în zeci de țări ale lumii. Impresii de călătorie care au farmecul lor, scrise într-o manieră care atrage cititorul  și care îmbină dragostea pentru călătorii cu  atenția acordată  acelor elemente caracteristice locului vizitat.           

Articolul din „Realitatea evreiască” este datorat Iuliei Deleanu și este întitulat  „ Pentru mine, fiecare imagine are o poveste. Revedere cu scriitorul israelian de limbă română G.Mosari”. Talentul cu care este scris articolul, discuția purtată cu G.Mosari, face ca acest material să ilustreze varietatea  cărților care apar în Israel și sînt datorate scriitorilor   proveniți din România. Punctul de plecare al articolul îl constituie prezența lui G.Mosari la  „ Zilele orașului Bacău”,manifestare de amploare și în care , atît G.Mosari cît și Roni Căciularu,  au fost primiți cu onoruri , au reprezentat   intelectualitatea israeliană .           

O călătorie la Bacău, o călătorie  în România , ca și cea din Cuba , constituie pentru G.Mosari punctul de plecare al unor însemnări.El participă la viața localităților  pe care le vizitează, încearcă să găsească elementul viu, omenesc, viabil,element pe care îl valorifică literar.G.Mosari comunică ,în primul rînd, o experiență culturală, ceea ce mărește calitatea cărților sale. 

xx    

xxx    xxx        

Grete  Tartler, Gabriela Adameșteanu, Iulia Deleanu... Trei prestigioase  scriitoare - în presa românească. Trei articole , trei atitudini față de creația literară de limbă română din Israel, de  apartenența acestei literaturi la cultura israeliană și românească. Toate acestea  te bucură , ele  ridicînd  prestigiul muncii literare contemporane. 

       

viața noastră, 12 martie, 2009

Tel Aviv                                                                               

flori de cactus

Creation Category: 

RUBRICA: ÎN GOANA TIMPULUI
 impresii de calatorie  
  
motto

cap. 1:
"In vremuri de restriște cultura se oprește"! Ion Caramitru (24.09.1999)


Nicăieri nu e mai bine decît acasă!

LA MULTI ANI, MARINA !!!!!

Creation Category: 

Fluturi si miresme de tei...in calendarele vremii...Niciodata prea devreme, niciodata prea tirziu...La rasarit intr-o icoana...un zbor de pasari albe imbratiseaza cerul...ca un miracol intre lume si Dumnezeu...de ziua ta.

"La multi ani!" cu sanatate, liniste in suflet si bucurii.

Cu mult drag, Luminita

La Multi Ani ! Marina Nicolaev

Creation Category: 

Peste cateva zile sarbatorim ziua Marinei. Motiv sa-i  multumim pentru activitatea energia si devotamentul cu care a pus pe roate OMINIGRAPHIES. Un gand bun si urari de noroc si sanatate. Modestul meu cadou aceasta pictograma rara a poetului Gherasim Luca publicata la Paris exact acum 60 de ani.

***

Le Turrbillon qui repose

Text & desene : GHERASIM LUCA

Mix & Foto: Rameau

***

PARUTION: CONTINUUM No.5 (2007-2008), Publication de l'Association des Ecrivains Israéliens de Langue Française, affiliée à

Creation Category: 

 PARUTION: CONTINUUM No.5 (2007-2008), Publication de l’Association des Ecrivains Israéliens de Langue Française, affiliée à l’Union des Ecrivains Israéliens

SOMMAIRE

Éditorial 3
Israël : mémoire et avenir  Littérature et témoignages 5
Les Années 30
Lettres inédites du baron Edmond de Rothschild à Schulim Bespaloff 7
1948-1949
Nurith Zarchi – 1948, 1949 (poèmes traduits de l’hébreu par Esther Orner) 9
1950
Elian-Joseph Finbert  L’An 5710 en Israël 11
1967
Paul Celan  Imagine-toi 13
Claude Vigée  Juin 1967 14
Témoignages 2008
Esther Orner  Le Juif errant est arrivé 15
Francine Kaufmann - Israël et moi nous avons soixante ans 17
Liliane Limonchik-Kouperman  Un pays 18
Rachel Samoul  Israël vue sur mer 21
Yair Biran,  Israël – six fois dix 25
Gabriel Roth  Israël 60 ans 26
Jacquot Grunewald – Soixante ans d’héroïsme 27
Alain Suied – La Présence 28
Bettine Amir  Jérusalem (poème inédit) 29
Un peu d’histoire
Catherine Dupeyron  Israël a 100 ans 31
Gérard Ben-Hamou  France  Israël, je t’aime, moi non plus 35
Henri Meschonnic et l’Utopie du Juif
Le poème: un acte éthique  Entretien d’Esther Orner avec Henri Meschonnic 43
Henri Meschonnic – La grammaire, A l’Est d’Eden 49
Henri Meschonnic – De monde en monde (poèmes inédits) 53
Serge Martin  Avec Meschonnic, la pensée, le poème comme un continu du vivre langage 63
Pascal Maillard  « La modernité dans le sujet »  Lire Baudelaire avec Meschonnic 74
Note bio-bibliographique 82
Le Divan des poètes
Entretien d’Esther Orner avec Maya Bejerano, poète et traductrice 85
Notes de lecture
Esther Orner  Rachel Samoul, une passeuse de mémoire 89
Carmen Oszi  Cécile Wajsbrot, une écriture de la mémoire 91
In memoriam
Aharon Amir (1923-2008), par Avner Lahav 93
André Chouraqui (1917-2007), par Yair Biran 97
Judith Kauffmann (1946-2007), par Esther Orner 98
Le Rabbin Paul Roitman (1920- 2007), par Betty Rojtman 99
Evy Vigée (1921-2007), par Claude Vigée - La dernière nuit (poème) 101


Melania Forosigan- mare Doamnà  a Apusenilor

Creation Category: 

 Melania Forosigan- mare Doamnà a Apusenilor

Pasionatà si rezervatà, prezentà si discretà, laborioasà si modestà Melania Forosigan sau Melanica cum o stiu din prima mea copilàrie este memoria treazà a Zlatnei si a zonelor din Apusenii auriferi.

 

De 40 de ani Melanica scrie tot ce aflà despre Zlatna si împrejurimi în caiete ràmase pînà recent secrete. Toatà cultura locului tràieste în aceste scrieri si în vorba sonorà a Doamnei. De la prima vedere Melanica impresioneazà chiar înainte de a deschide vorba. Inaltà, dreaptà, elegantà, luminatà de ochii vii si pàtrunzàtori Melanica face parte dintre rarele persoane care iradiazà prin simpla lor prezentà. Dar cînd Doamna Forosigan începe sà vorbeascà fiecare cuvînt are fortà, culoare, o melodie ardeleneascà si pasiunea pentru istoria locului emanà luminoasà si molipsitoare.

Pages

Subscribe to RSS - COMMUNITY