Colaje cu Tibick Indrikova

Tibick: ne-am întâlnit la clasa întâi a unui tren pentru deportați descălțat la o partidă de poker erai amărât și nu mai văzuseși făptură fără grad era în toi un război multiplu pervers în care libertatea de a era a oricui degradato, spuneai tu încurcat somnoros și buimac de prezența atâtor sexe în jur te țineau treaz cu horcăielile lor n-aveai nici bilet și purtătorii de arme și de pantofi mă ridicau de umeri și mă purtau peste căței mici și moi câinii icneau scurt și mureau după mine aveam un cap pubian de pisică cu blană blondă și care torcea după gust marșuri pentru soldați sonate sau kalinci pentru ruși rupeți cămașa că am nevoie de sutien și am putea să ne împrietenim noi călătorim oricum dus-întors în acest vagon tu nu vrei. știi că e război, îți spun și după o noapte de nesomn horcăind în lagăr pe peron pantalonii tăi s-au dus, sărmanii, după pantofi Rameau: In tren te dădeai tuturor se făcuse o coadă consistentă și fochiștii bulgari băgau cărbuni pe gratis doar să capete și ei un număr și un prezervativ decent gara era toată steaguri, aer, poliție călare pe cai flocoși, sângerau bale din când în când cereai țigară și îți aranjai cerceii penetrările erau dureroase dar pline de înțelesuri multiple intelectualii căpatau extra sistole iar analfabeții erau împușcați chiar în timpul ejaculării premature Yhaa.. zicea primarul, mulțumit de încasări pe mine mă evitai arătându-mi vânătăile și contuziile mă implorai să îți scriu un epitaf poetic să îți aduc coca cola (deși detestai coca cola) doreai să fi pedepsită cumva deci ți-am oferit trei sticle reci ca gheața, fară tirbușon și râdeam ca nebunii în timp ce generalul căuta disperat vaginul tău cel fără de seamăn...