Am crezut dintotdeauna în zîne, vîlve, pitici cu toate cà nu i-am vàzut sau întîlnit niciodatà. Dar credinta mi-a fost confirmatà anul acesta în luna mai la Zlatna. Dupà 17 ani de dor neîntrerupt de un anume spatiu din Apuseni m-am aflat în orasul copilàriei mele, Zlatna  avînd timp si disponibilitate de a bate muntii. Dar cu cine ? Am dat sfoarà-n tarà cu teama de a-mi gàsi un tovaràs oarecare, gras, transpirînd, càci muntii mei nu pot fii împàrtiti cu oricine. Intrebînd din întîmplare o cunostiintà dacà nu doreste sà mà însoteascà mi-a ràspuns cà nu e amatoare de drumetii dar m-a sfàtuit sà merg la asociatia Trascàu. Zis si fàcut. M-am prezentat la sediul asociatiei unde m-a întîmpinat o fatà micà, vie si tare frumoasà. 

-Sînt Dana Mutiu si as vrea sà merg azi pe muntele Jidovu si mîine la Negrileasa !

-Bine, vin eu cu dumneavoastrà ! Plecàm peste o orà ! Eu sînt Ramona! 

Miracol, nu numai cà  nu mergeam în locuri dragi cu un om oarecare ci mergeam cu o zînà  determinatà sà transforme visele în realitate. Peste o orà ne-am întîlnit la sediul asociatiei Trascàu, eu relativ echipatà, Ramona cu un rucsac în spate care s-a dovedit a contine bunàtàti si surprize si cu bocanci de munte. 

Am pornit spre Muntele Jidovu pe care l-am urcat de multe în toatà copilària, adolescenta si tineretea mea împreunà cu tatàl meu.

-Pe ce drum vreti sà  mergem ?

-As vrea sà mergem pe drumul pe care-l lua tatàl meu…..

-Tatàl dumneavoastrà  mergea pe un drum care acum e impracticabil dar vom lua o scurtàturà.

Dupà un urcus pe care mi-am pierdut suflul de cîteva ori am ajuns pe platoul muntelui si am legate vorbe cu Zîna Ramona. Am aflat cà Asociatia Trascàu functioneazà cu fonduri ale Fundatiei Soros care îi parvin printr-o asociatie cu sediul la Miercurea-Ciuc, cà ea insàsi si sotul ei Adrian, directorul asociatiei s-au luptat pentru refacerea sediului, pentru construirea unei cabane pe Muntele Dîmbàu unde au reusit sà impunà un acoperis din sindrilà la care a lucrat si Ramona la tàiatul tiglelor din lemn. Regretul este cà nu a reusit sà punà saltele de cînepà umplute cu hoaspe de porumb. Am visat la un somn dulce legànat de fosnetul hoaspelor. Marea întîlnirea cu muntii mei a început lîngà un izvor limpede unde am fàcut un popas si am aspirat sufletul locului. Ramona mi-a vorbit despre copilària ei lîngà bunicii de la Pàtrîngeni si viata ei de pàstorità. De la 4 ani Zîna mea a mers cu vacile, oile si caprele. A  întîlnit Marele Vulpoi si Bàtrînul Lup care au întrerupt-o din citit, ocupatia ei cînd pàzea animalele.

-Niciodatà nu am citit asa de mult ca si în perioada cînd eram la animale, eram micà  si nu-mi era fricà de nimeni si de nimica. Bunicii mei mi-au dat respectul pàmîntului. Am învàtat devreme cà nu pot sà  mà joc cu tàrîna cum vreau eu, cà nu pot s-o scormonesc dupà voia mea. Eu i-am evocat zînei vremea cînd la Zlatna exista o piscinà, un cazinoul, trei parcuri si o puternicà comunitate eteroclità de unguri, nemti si evrei. I-am povestit despre fasturile caselor Metesan si Albini, fostii proprietari ai minelor de aur din zonà. Sàracà, bàtrîna doamna Albini, cu porte-cigaretul între buze, îsi oferea serviciile de bucàtàreasà la nunti, botezuri si înmormîntàri ràmînînd o mare doamnà fàcînd cîrnati si torturi. Ghezi neni mi-a dat lectii de desen si pian si Ildico neni absolventà a Conservatorului de la Viena ne speria cu craniul pe care-l avea peun pian dintr-o camerà întunecoasà. I-am evocat-o pe eleganta doamnà Metesan femeie de caracter, o frumoasà roscatà cu ochi verzi.  

Apropindu-ne de capàtul excursiei  evitînd noua exploatare de piatrà care a mutilat muntele ne era greu sà ne despàrtim.

-Vreti sà veniti sà  mîncàm ceva la bunicii mei ?

-Cu drag, dornicà sà  cunosc oamenii care au format-o pe Ramona, zîna mea micà si mare în acelasi timp. 

Am fost întîmpinate de o femeie falnicà, înaltà cu minunati ochi albastri si de un bunic Ion mai rezervat. Am gustat brînzà, slàninà cu ceapà  din gràdinà, rosii si castraveti mici bucate care fac parte din traditia pastoralà a locurilor.  

In aceasi zi ne-am revàzut în casa mostenità de la tatàl meu, doctorul Mutiu a càrui viatà s-a desfàsurat vreme de 55 de ani între munti si a fost dàruità oamenilor locului care-i pàstrezà cu respect memoria. Am mai aflat cà Ramona a studiat geografia la Cluj dar nu si-a dorit nici un moment sà ràmînà « la oras » ceea ce a fost o legàturà suplimentarà cu viitorul ei sot, Adrian.

Ramona si Adrian tràiesc traditia pe deplin si în multe ocazii îmbracà amîndoi costumul motànesc încercînd si aceasta cu succes sà învie timpuri revolute. 

A doua zi a fost magicà. Ne-am întîlnit lîngà sediul asociatie si Adrian ne-a làsat la capàtul unui drum forestier umbrit apropiindu-ne de Negrileasa. Am urcat muntele croindu-ne drum prin pàdure si am intrat în regatul Ramonei si al narciselor. Prima narcisà ne-a salutat în acelasi timp cu cîinii ciobànesti. Asociatia Trascàu gereazà o parte din zona Negrileasa, Bucium, Cheile Cibului si desfàsoarà actiuni complexe de prevenire, educatie, protectie fizicà a mediului mai ales a Poieniii Narciselor, acompaniere a iubitorilor de Apuseni, si adunare a gunoielor dupà Nedeie. Pasiune, cinste, har si dàruire de sine sînt devizele Ramonei si a companionilor  sài.  

Un cer de furtunà s-a ridicat peste munte, aerul dulce si proaspàt ne mîngîia fetele, eram singure pe platoul care face parte din spatiul meu interior si eram cu o fiintà nobilà care întelegea dorul vesnic si bucuria de a mà reuni cu o bucatà esentialà din mine. Existà momente de perfectiune cînd nimic nu lipseste fericirii depline. Ploia a început mocàneste, sub un brad am gustat mîncarea si bàut din visinata Ramonei dupà care am început coborîrea. Am vàzut locuri cu urme de locuire dar sàlbatice în ciuda unei domesticiri relative. 

Am recîstigat muntele si am dobîndit o prietenà care va face parte din lumea mea interioarà în aceasi màsurà ca Negrileasa. Si acum am certitudinea cà Zînele existà pentru cà am întînit una dintre ele, Ramona Puiulet. 

Pentru  a vizita un spatiu vechi si a cunoaste harul Ramonei và dau coordonatele Asociatiei Trascàu : 

ASOCIATIA DE TURISM SI ECOLOGIE TRASCAU CORP.

ZLATNA

STR. PETRU DOBRA, 8 Tél./Fax. : 00 40 258 856 422

Mobil : Adrian Puiulet 00 40 745 30 68 05

E-mail : trascaucorp@hotmail.com

Site : www.trascaucorp.ro