Am învățat din civilizația trecerii
în dimineți de iarnă, oglinda apei înghețate
apoi să citesc de pe buze
crucificarea și bătăile inimii
acest ceva compus din cuvinte nepotrivite
și că uneori, desi nu recunoaștem, avem nevoie
de reazem în fața prăbușirii
exact atunci cînd ți se întîmplă ceva
și niciodată nu știi, ce anume
ți se întimplă,
să te naști din nou
să te muți în altă lume
fără automatisme dobîndite de-a valma și la întîmplare,
te speli pe mîini
îmbraci haine curate și reciți, cucernic
părți din Sutra Lotusului, cartea a șasea
mai departe decît moartea
cum ar lumina luna
muntele Cyllene, prin darul cerului
la un pas de enthousiasmos...