Melania Forosigan- mare Doamnà  a Apusenilor

Creation Category: 

 Melania Forosigan- mare Doamnà a Apusenilor

Pasionatà si rezervatà, prezentà si discretà, laborioasà si modestà Melania Forosigan sau Melanica cum o stiu din prima mea copilàrie este memoria treazà a Zlatnei si a zonelor din Apusenii auriferi.

 

De 40 de ani Melanica scrie tot ce aflà despre Zlatna si împrejurimi în caiete ràmase pînà recent secrete. Toatà cultura locului tràieste în aceste scrieri si în vorba sonorà a Doamnei. De la prima vedere Melanica impresioneazà chiar înainte de a deschide vorba. Inaltà, dreaptà, elegantà, luminatà de ochii vii si pàtrunzàtori Melanica face parte dintre rarele persoane care iradiazà prin simpla lor prezentà. Dar cînd Doamna Forosigan începe sà vorbeascà fiecare cuvînt are fortà, culoare, o melodie ardeleneascà si pasiunea pentru istoria locului emanà luminoasà si molipsitoare.



 Marea Doamnà a Apusenilor are har. 

Harul Doamnei este acela de a reuni, de a informa, de a transmite, de a combate. In casa mare, cu miros de plante uscate si de foc de lemne se întîlnesc oameni de toate vîrstele avînd ca punct comun dragostea pentru Ardeal si pentru zona auriferà din Apuseni în mod special. Specialisti din tarà si din stràinàtate, doctoranzi germani vin în casa mereu deschisà a Melanicài si fac apel la caietele celor 40 de ani si la memoria doamnei. In casa Melanicài l-am întînit pe pàrintele Arsenie care dupà 10 ani petrecuti în sihàstrie la Muntele Athos a decis sà se retragà în ermitaj în muntii din zona Zlatnei. Si ce farmec dialogul între eruditul Pàrinte Arsenie si Melanica :

 

-Pàrinte, acum cà ati decis sà veniti la noi trebuie sà învàtati si despre istoria noastrà !

 

In douà luni în sihàstria  din munte Pàrintele a citit tot ce a putut gàsi despre Ardeal si Apuseni si s-a prezentat la Melanica :

 

-Uite asa îi curgea vorba din gurà, ca panglica……….spune gazda mea la care m-am dus sà mà încarc zilnic.

 

Telefonul sunà la fiecare zece minute si alte si alte persoane vin spre sursa vie de culturà si emotie. In casa Melanicài se vînd càrti pe teme ardelene. Ultima este o minunatà culegere de fotografii a lui Bazil Roman, care a retinut pe peliculà viata trecutilor aurari din Tara Motilor.In biblioteca casei se aflà tot ce s-a publicat despre Tara Motilor si despre Zlatna, centru administrativ al exploatàrii aurului încà din timpul romanilor.Cunoscutul poet german Martin Opitz care petrecea în secolul XVII momente de vrajà la Zlatna scrie în volumul « Cumpàna Dorului » dedicat locului:

 « O, Lisabon, iubite –pe unde-am fost umblat-

Tinut ca Zlatna voastrà

sà vàd nu mi-a fost dat.

Petrec acolo zile

si darnice si blînde

Ca oamenii de care

nu mà mai pot desprinde.

Mai buni nu sînt în stare

 sà cred cà s-ar afla

In lume pretutindeni

pe unde as umbla!

Chiar numele-i de Zlatna

în limba sorbà spus,

Vorbeste despre aur

si sunà drept ràspuns

Indemînàrii voastre

de aurari vestiti

Precum si-n alte arte

de nimeni biruiti.

 

Melanica este în ultima vreme des invitatà la conferinte, comemoràri si presa din Alba Iulia scrie în sfîrsit despre Doamna Apusenilor. Dar darul de a transmite se manifestà în contactul cu tinerii si cu copiii. Invitatà sà le vorbeascà copiilor despre Avram Iancu la scoala din Zlatna Melanica i-a tinut timp de o orà pe elevi cu respiratia tàiatà:

 

-Avram Iancu a fost un erou ! Dar ce înseamnà un erou ?

-A-ti iubi tara, ràspund copiii.

-Voi và iubiti tara ?

-Da !

-Asta înseamnà cà sînteti eroi ?

-Nu……

Si astfel spiritele fragede ale copiilor au probabil prima lor sedintà de maioticà.

 

Ceea ce istoria ne învatà în linii schematice, în discursul Melanicài se îmbracà în memoria localà ancestralà care pàstreazà detalii ale faptelor de istorie. Astfel aflàm în amànunte cum au fost tràdati Horia, Closca si Crisan ascunsi în munte pentru timpul iernii, cum clopotele a 36 de biserici au sunat la înmormîntarea lui Avram Iancu, cum o femeie de pe Valea Morilor îsi vopsea casa cu culorile steagului romînesc si o revopsea dupà fiecare trecere a honvezilor care o obligau sà le steargà. Cimitirul ortodox din Zlatna este o sursà de informatii pentru Melanica. Toate crucile care au o istorie sînt repertoriate si pentru cele pàràsite sau fàrà urmasi Doamna noastrà ridicà parastas.

 

Melanica Forosigan a fost si este activà în lupta împotriva proiectului canadian de exploatare a aurului cu cianurà la Rosia Montanà. La una dintre reuniunilor asociatiei de apàrare a patrimoniului local activii antreprenori au adus oameni cu autocarele si li s-a plàtit cîte un million de lei ca sà perturbe adunarea.  In huiduieli si insulte Melanica si-a tinut discursul pînà la capàt si a iesit din salà dreaptà si cu capul sus.

 

La 76 de ani Doamna Apusenilor colindà istoria cu o tinerete necurmatà, pasionatà si pasionantà în cunoastere si în actiune. Pastele 2008 pe care l-am petrecut în casa Melanicài este unul dintre cele mai frumoase din viata mea. Am bàut, am mîncat miel si gusità dar mai ales am ascultat cîntecele dedicate Ardealului si Apusenilor ale lui Doru Ghiaja, preot la Mitropolia din Alba Iulia pînà la ora 4 dimineata.

 

- Cum au scris despre mine în ziarul din Alba Iulia ? Eu sînt o femeie plafonatà care n-am càlàtorit mult doar colind cimitirul si scriu în caietele mele tot ce aud de pe la altii si tot ce citesc.

 

Melanica,  meriti în aceastà epocà de obosealà a spiritelor si de descurajare mai mult decît cîteva din rîndurile mele. Mi-ai fàcut un dar de pret în aceastà lunà de aprilie reconcilindu-mà cu originile mele Apusene si sînt mîndrà datorità tie cà si eu cobor din moti aurari.

 

La revedere !

You voted 'down'.