"La Traductrière" Revue franco-anglaise de poèsie et art visuel «SCULPTURE SUR PROSE / PROSE SCULPTURE»

Creation Category: 

La Traductrière

Revue franco-anglaise de poèsie et art visuel«SCULPTURE SUR PROSE / PROSE SCULPTURE»



  «La Traductrière» este o revistă anuală publicată sub egida Association franco-anglaise de poesie, ce a împlinit frumoasa vârstă de 25 de ani în anul 2007, fiind dedicată în egală măsură limbii franceze cât și engleze, a creației artistice contemporane.

Numărul 25/ 2007 « SCULPTURE SUR PROSE / PROSE SCULPTURE » este dedicat unei idei generoase și incitante, unui exercițiu artistic provocator în care artiști și scriitori au devenit actorii unui real fenomen creativ.

  
  

La Traductière N° 25(année 2007, 180 pages, 20 euros)  

De altfel, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate, in 2007, Festivalul franco-englez de poezie (organizat de Jacques Rancourt, directorul și redactorul-șef al revistei  «La Traductrière») în colaborare cu editura «Transignum» (ce aparține cunoscutei artiste de origine română Wanda Mihuleac) și implicit «La Traductrière», au lansat manifestarea «Sculpture sur prose» adresată poeților, artiștilor și revistelor din lumea întreagă.

În final, au răspuns pozitiv acestei acțiuni  82 poeți și 50 de artiști plastici din întreaga lume.

A fost organizată o expoziție care a fost itinerată la Paris, Fougères, București, Liège și Toronto.  Au participat artiștii: Caroline Abitbol (Franța), Bénédicte Adessi (Franța), Bernard Bardinet (Franța), Adela Bonat (România), Hervé Borrel (Franța), Marie-Christine Bourven (Franța), Jean-François Caillarec (Franța), Chan Ky-Yut (Canada/China), Serge Chamchinov (Rusia), Anemona Crisan (Austria), Romana Cucu (România), Eric Daudelin (Québec, Canada), Simona Dobrescu (România), Philippe Fabian (Franța), Marie Falize (Franța), Andrei Farcasanu (România), Marie-Hélène Ferrasson (Franța), Dorothea Fleiss (Germania), Philomène Gerber (Franța), Jean-Marc Guillot (Franța), Jean-Luc Guin’Amant (Franța), Nathalie Hartog ((Franța/Australia), Jinran Kim (Coreea), Akané Kirimura (Japonia), Stela Lie (România), Katerine Louineau (Franța), Petru Lucaci (România), Mamada (Japonia), Bogdan Mateias (România), Wanda Mihuleac (România), Michel Mousseau (Franța), Alain Nahum (Franța), Lisandru Neamtu (România), Claire Nicole (Elveția), Vladimir Nikolaevsky (Rusia), Mathias Pellegrino (Franța), Sylvie Pesnel (Franța), Birgit Pleschberger (Austria), Cécile Poirson (Franța), François Poyet (Franța), Marilena Preda Sanc (România), Irene Scheinmann (Marea Britanie), Shirley Sharoff (USA), Ivan Sigg (Franța), Godlieve Simons (Belgia), Sofi (Franța), Brigitte Tartière (Franța), Khadija Tnana (Maroc), Erolf Totort (Franța), Sarah Wiame (Franța).

Așa cum am mai fost menționat și în alte articole, s-a propus poeților să scrie poeme pornind de la texte în proză, artiștilor plastici să creeze lucrări pornind de la documente vizuale și revistelor să realizeze propriul număr sau grupaj dedicat acestui gen inedit de «sculpture sur prose».

Astfel, zeci de jurnale, reviste, cărți, magazine și anunțuri publicitare au inspirat poeți și artiști, iar cinci mari reviste, respectiv Poetry Review din Londra, Contrapunct din București, Exit din Montreal, Ellipse Fredericton (Canada) și Il Segnale - Percorsi di ricerca letteraria Milano, s-au alăturat acestei acțiuni.

Experimentul de altfel, traduce sau mai bine generează conștient proiecția creației artistice spre Exterior.

În sine, ce anume « produce » un text literar? O reclamă din stația de metrou, un titlu de ziar citit pe diagonală, o catagrafie, un meniu fix dintr-un restaurant de cartier sau un banner de la o competiție oarecare? Se pare că da, fără a conștientiza exact traseul acestuia. Texte cu tematică dată, tip extemporal, subiect unic, cum doriți, pot fi transpuse astfel în alt registru ideatic. Cuvintele au un anume impact, pot declanșa structuri noi, surprinzătoare, indiferent de vectorul spațiu-civilizație. O particulă a Inefabilului există în fiecare ființă umană în stare latentă și poate fi declanșată spontan  asemeni unui mecanism arhaic, un complex sonor, fără a fi în întregime controlat de purtător. Acest sistem coerent de idei generează o structură particulară a semnificantului în demersul său semiologic.

Revista «La Traductrière» are particularitatea de a fi generoasă acestei interfețe creative.

Traducătorii și poeții pe care îi veți regăsi în acest număr sunt: László Bárdos (Ungaria) - Paul Bélanger (Québec) - E.D. Blodgett (Canada) - Gerty Dambury (Guadelupa) - Sarah Day (Australia) - Jennifer K Dick (SUA) - Elie Stephenson (Guyana) - Alain Suied (Franța) - George Szirtes (Marea Britanie)

De menționat că fiecare număr conține articole, note de lectură, traduceri din franceză în engleză și invers, precum și medalionul poetic al celui care obține Le prix Création de la Traductière.

 

  
  

 La Traductière N° 26
(année 2008, 206 pages, 20 euros)Poètes australiens d'aujourd'hui / Australian Poets TodaySculpture sur prose 2 / Prose Sculpture 2
 

 

Numărul 26/2008 urmează același itinerariu dedicat interferenței artelor în alt spațiu geografic, fiind astfel prezentați unii dintre cei mai cunoscuți poeți australieni contemporani: Chris Andrews, Judith Bishop, Peter Boyle, MTC Cronin, Luke Davies, Sarah Day, Philip Hammial, Martin Harrison, Kevin Hart, Dominique Hecq, Berni M Janssen, Catherine Kenneally, John Mateer, Jan Owen, Claire Potter, Judith Rodriguez, Thomas Shapcott, Vivian Smith, Andrew Taylor, John Tranter et Chris Wallace-Crabbe.

Poeții -traducători pe care îi veți găsi în nr. 26/2008 sunt: David Applefield (SUA), Eric Brogniet (Belgia), Magda Cârneci (România), Carole David (Québec), Martin Harrison (Australia), Max Rippon (Guadelupa), Fiona Sampson (Marea Britanie), Fabio Scotto (Italia) și George Szirtes (Marea Britanie).

Meritul acestei remodelări creative îl deține Jacques Rancourt (Canada), renumit poet, traducător, autor de eseuri și antologii, care a lansat din 1983, Festivalul franco-englez de poezie reflectat în paginile  revistei sale «La Traductrière». Doctor în litere la Sorbonne, membru activ al unor cunoscute societăți literare la Paris și Montreal, Jacques Rancourt se remarcă din ce în ce pe plan internațional prin dăruirea și harul său literar.

  
  
Jacques Rancourt
(http://www.festrad.com)



Poemele și lucrările de artă plastică realizate în cadrul  demersului creativ «Sculpture sur prose» pot fi studiate și pe site-ul Festivalului franco-englez de poezie http://www.festrad.com.
De o înaltă ținută estetică, «La Traductrière» reușește să imprime o hiperdimensiune ludică noțiunii de creație artistică, prin interconexiunea unor discipline aparent diferite. Limbajul comun este ARTA.

Paris, 2008