Celei dintîi tăceri a inimii

Creation Category: 

Într-o epocă în care și bruma estompează forme
îți trebuie, fără îndoială, alt simț
al realității în stare să depășească
emoția florilor de prun,
n-am să mă opun nisipului dintre stînci -
într-o anumită privință
e Golgota mea de singurătate
și-ar fi indecent să-i pretind unei umbre
mai mult decît visele
cu pitici călătorind prin țara podelelor goale,
le-am păstrat anume pentru tine cu roșeața din obraji
dincolo de lumină, dincolo de viață
germinînd
într-un fel de pîndă, vinerea la prînz
cuiburi de primavară.


În fond, iubirea nu se măsoară în cuvinte
nici nu se strigă,
depinde doar cum o privești
cînd îmi fac ordine în senzații -
mijesc ochii și dau de un albastru pustiu
că nu mai e nimic,
nimic altceva decît nimic,
fix la ora șase și douăzeci
după care voi lua nopțile de la capăt
prin ierburi cu șerpi, o lume a genezei
unde totul este posibil și provizoriu
cu toate că-ți văd ochii lucind, într-un simplu
detaliu de toamnă.

Furca unei crengi de mesteacăn.

 

You voted 'up'.