Creation Category:
ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)
Editura Hasefer 2010
ISBN 978-973-630-217-6
607 pagini
Coperta: Bogdan-Alexandru Ungureanu
În anul 2010, Editura Hasefer a publicat un volum în limba română „ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”și respectiv traducerea sa în limba franceză “ALEXANDRE SAFRAN et le Shoah inachevé en Roumanie. Recueil de documents (1940-1944)”sub semnătura renumitului istoric francez de origine română Carol Iancu, cu o prefață de dr. Aurel Vainer.
ISBN 978-973-630-217-6
607 pagini
Coperta: Bogdan-Alexandru Ungureanu
În anul 2010, Editura Hasefer a publicat un volum în limba română „ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”și respectiv traducerea sa în limba franceză “ALEXANDRE SAFRAN et le Shoah inachevé en Roumanie. Recueil de documents (1940-1944)”sub semnătura renumitului istoric francez de origine română Carol Iancu, cu o prefață de dr. Aurel Vainer.
ALEXANDRE SAFRAN et le Shoah inachevé en Roumanie. Recueil de documents (1940-1944)
Editura Hasefer 2010
ISBN 978-973-630-217-6
607 pagini
Coperta: Bogdan-Alexandru Ungureanu
Profesorul universitar Carol Iancu de la Universitatea «Paul Valéry» din Montpellier, este doctor honoris causa al Universității «Babeș – Bolyai» din Cluj-Napoca și al Universității din Iași precum și director al «Centrului de studii și cercetări evreiești» din Montpellier, copreședinte al Asociației pentru înțelegere iudeo – creștină din Franța. De curând, în 2009, domnul Carol Iancu a fost ales președinte al „Society for Jewish and Biblical Studies in Central Europe”.
„Alexandru Șafran și Șoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” este rezultatul unor cercetări îndelungate în arhivele românești și străine și conține 190 de documente de arhivă, majoritatea inedite, 97 de extrase din articole din presa vremii în română, engleză, ebraică, franceză și germană, 35 de mărturii ale unor personalități cunoscute sau mai puțin cunoscute (dintre care ingineri, scriitori, avocați, doctori, profesori, istorici militanți sioniști, un ofițer al regelui Mihai I, inclusiv un interviu oferit de regele Mihai I al României) precum și 43 de documente în facsimil (note, articole și corespondențe originale). Ilustrațiile din acest volum provin din arhiva personală a prof. Carol Iancu cât și a dr. Avinoam Șafran, fiul lui Alexandru Șafran.
În baza noilor documente și mărturii din perioada 1940-1944 prezentate în acest volum, se conturează un fragment tulburător și inedit din istoria evreilor din România, clarificând anumite aspecte, necunoscute până acum și completând strălucit imaginea personalității de referință, Alexandru Șafran, fost Șef Rabin al României (1940-1947) și Mare Rabin al Genevei (1948-1998).
În prefața acestui volum excepțional, profesorul Carol Iancu a subliniat anumite aspecte privind „utilizarea termenului “Shoah” care apare în titlul prezentului volum. Acest cuvânt ebraic care se regăsește în Biblie cu sensul original de « catastrofă » sau «distrugere», definește masacrul sistematic la care au fost supuși Evreii europeni, de către regimul nazist și colaboratorii săi în diferite țări ale Europei. Prefer utilizarea acestui termen, uzitat curent în Israel unde Parlamentul a instaurat «Ziua Shoah-ului și a curajului» (Yom ha-Shoah ve-ha-Gvoura), precum și în Franța unde s-a răspândit grație a filmului «Shoah» de Claude Lanzmann. Ca termen îl prefer celui de «Holocaust» care s-a impus în media americană în anii 60 ai secolului XX și care s-a înrădăcinat de asemenea și în România pentru a defini același fenomen. În concluzie, definițiile date de dicționare expresiei «Holocaust» nu convin: «sacrificiu sau arderea integrală a unei victime», «sacrificiu sângeros executat în scop religios». Personal, pledez pentru utilizarea acestui cuvânt Shoah, întrucât nu trebuie să se creeze nicio confuzie, este singurul care desemnează unicitatea fenomenului de aneantizare totală prin care era cât pe ce să facă să dispară poporul evreiesc. În România, a existat une shoah neterminat care a fost în același timp un shoah fără camere de gazare. Iată pentru ce am menținut termenul de shoah în traducerea românească a cărții mele consacrate Evreilor români în timpul celui de-al doilea Război mondial de-a lungul a documentelor inedite din arhivele de la Quai d’Orsay, și apărut în franceză la Montpellier, în 1998 (ediția I) și în 2000 (ediția a II-a): La Shoah en Roumanie…, apoi la Iași în 2001: Shoah în România…”
„Alexandru Șafran și Șoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” este compus din 7 părți: Studiu introductiv, Tabele cronologice și analitice, Documente de arhivă: de la nr. 1 la nr. 190, Articole din presa internațională: de la nr. 1 la nr. 47, Tabel cronologic și analitic al articolelor din presa de limbă română, Articole din presa românească: de la nr. 1 la 50, Mărturii: nr. 1 la nr. 35 și Documente în facsimil: nr.1 la nr. 27.
Studiul introductiv este alcătuit din: I. Introducere, II. Itinerariul lui Alexandru Șafran: de la Bacău la București, trecând prin Viena, III. Shoah-ul neterminat din România și calendarul acestuia, IV. Activitățile lui Alexandru Șafran prin documentele de arhivă, presă și mărturii (1. alegerea lui Alexandru Șafran șef rabinul României; 2. Intervențiile din Senat; 3. Problema tăierii rituale; 4. Măsurile antievreiești ale guvernului Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940); 5. Ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către U.R.S.S. și progromurile din vara lui 1940; 6. «Statutul evreilor» și legislația antisemită a guvernului Ion Gigurtu (4 iulie - 4 septembrie 1940); 7. Întrevederea Alexandru Șafran - Ion Antonescu și lupta câștigată pentru neînchiderea sinagogilor; 8. Statul «național-legionar» (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941) : legi antisemite, violențe și atrocități a. legi descriminatorii, b. violențele și atrocitățile legionarilor; 9. Pogromul din București și comemorarea sa; 10. Opoziția împotriva legilor și măsurilor antisemite ale guvernului Ion Antonescu: jafuri, românizare, muncă forțată, steaua galbenă, ajutorul reintegrării) a. jafuri și românizare, b. «munca de interes public»: munca forțată, c. steaua galbenă și abolirea ei, d. ajutorul «reintegrării» din 1941; 11. De la progromul de la Iași la deportările din Transnistria: demersurile pe lângă Antonescu, Regina-Mamă, patriarhul Nicodim și mitropolitul Tit Simedrea; 12. Ajutorul deportaților evrei din Transnistria: predici și discursuri, demersuri și activități clandestine; 13. Alexandru Șafran și Andrea Cassulo: lupta pentru oprirea deportărilor în lagărele de exterminare naziste din Polonia și lupta pentru reîntoarcerea deportaților din Transnistria; 14. În serviciul comunității: activități religioase, pedagogice, socio-culturale și sioniste. eforturile pentru la Alyah: a. Activități religioase, b. Activități pedagogice, c. Activități sociale și culturale, d. Activități sioniste, e. Eforturile pentru la Alyah; 15. Alexandru Șafran și Wilhelm Filderman: omul credinței și omul legii; V. Concluzii.
De o deosebită importanță pentru istoria contemporană, această carte prezintă de o manieră excepțional de obiectivă activitatea celui mai tânăr Șef Rabin din istoria României într-un moment crucial de mare cumpănă al umanității, în perioada celui de-al doilea război mondial.
Alexandru Șafran a fost un „OM de credință profundă care a jucat un rol determinant în lupta pentru supraviețuirea coreligionarilor săi” ne precizează profesorul Carol Iancu, ceea ce rezultă de-altfel din întregul volum.
Ajutorul oferit de Regina-Mamă Elena poporului evreu care s-a opus deportării acestuia în lagărele de exterminare, a fost răsplătit prin oferirea, după război, a înaltului titlu de „Drept între popoare”, la recomandarea lui Alexandru Șafran.
În 1993, Alexandru Șafran a declarat: Yad Vashem din Ierusalim mi-a comunicat decizia de a conferi titlul de „Drept între popoare“ Majestății Sale Reginei-mame Elena a României.
Primind acest mesaj, am simțit din nou disperarea care mă îndemna să mă adresez Majestății Sale Reginei-mame Elena pentru a o implora să ia sub ocrotirea ei populația evreiască a țării; am revăzut chipul ei nobil și luminos; am auzit din nou vocea ei tandră și consolatoare. De fiecare dată și fără întârziere, Regina-mamă a răspuns chemării mele: cu pietate și înțelepciune, cu delicatețe și fermitate. Ea a făcut eforturi să salveze evreii persecutați și i-a salvat.
Îi datorez recunoștință.
În scrierile mele, am numit-o: o adevărată mamă.
Da, așa a fost Regina-mamă Elena pentru evreii României, în anii în care ei erau vânați fără milă.
Sufletul ei, atât de bun, stă pentru totdeauna în înălțimile sublime, printre cei Drepți” ( “Discursul Eminenței Sale Marelui Rabin al Genevei, dr. Alexandru Șafran, cu ocazia remiterii medaliei „Drept între popoare“ Majestății Sale Reginei-mame Elena a României, la Berna, joi 4 noiembrie 1993).
În toamna lui 2010 a avut la București „o reuniune în care a fost evocată figura luminoasă a doctorului Alexandru Șafran, Rabin-șef al României în întunecata perioadă a anilor 1940-1947. Cel care avea să devină, după război, Marele Rabin al Genevei a jucat un rol important în apărarea drepturilor omului în România acelor ani și s-a distins ca unul dintre cei mai vizionari, mai curajoși și mai generoși lideri spirituali ai României secolului XX.
"Premiul Dr. Alexandru Șafran 2010", București ©Marina Nicolaev
Familia Safran, reprezentată de fiul și fiica lui Alexandru Șafran, împreună cu Federația Comunităților Evreiești din România, a decernat ieri Medalia dr. Alexandru Șafran Majestății Sale Regelui, în memoria acțiunii remarcabile a mamei sale, Regina Elena, la salvarea vieților evreilor români. Regina Elena este unul dintre Drepții Între Popoare, la Yad Vașem.
Au primit aceeași medalie ambasadorii Sfântului Scaun, Statelor Unite ale Americii, Franței, Elveției și reprezentantul Crucii Roșii Internaționale, în memoria predecesorilor lor, aflați la post în România în perioada celui de-al doilea război mondial. Au fost distinși cei trei președinți ai României postdecembriste, precum și primarul general al Capitalei”.
Premierea prof. Carol Iancu
Cu acest prilej, prof.univ. Carol Iancu a primit „Premiul Dr. Alexandru Șafran 2010” pentru volumul „ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”.
„ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)” constituie o lucrare reprezentativă pentru istoria modernă și contemporană, având calitatea de a continua să îmbogățească “remarcabila monografie Alexandru Șafran” (Andrei Marga).
Cu acest prilej, prof.univ. Carol Iancu a primit „Premiul Dr. Alexandru Șafran 2010” pentru volumul „ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)”.
„ALEXANDRU ȘAFRAN și Șoahul neterminat în România. Culegere de documente (1940- 1944)” constituie o lucrare reprezentativă pentru istoria modernă și contemporană, având calitatea de a continua să îmbogățească “remarcabila monografie Alexandru Șafran” (Andrei Marga).
Interviul acordat de Carol Iancu privind „Alexandru Șafran și Șoah-ul neterminat din România. Culegere de documente (1940- 1944)” la France Culture:
http://www.franceculture.com/emission-maison-d-etudes-maison-d-etude-iancu-2010-09-19.html
Surse: Arhiva foto Marina Nicolaev
http://www.princeradublog.ro/jurnal/premiul-dr-alexandru-%C8%99afran-2010/